După dușul rece administrat de J.D. Vance la conferința de pace de la München, Jeffrey Sachs mai administrează unul la fel de rece, Parlamentului European.
Cine este Jeffrey Sachs? Jeffrey Sachs este un membru al familiei Sachs, parteneră fondatoare a Băncii Goldman Sachs, cea mai mare bancă de investiții și securitate financiară din Statele Unite.
Jeffrey Sachs este unul dintre cei mai recunoscuți specialiști în geopolitică si macro-economie din lume. De peste 40 de ani a funcționat ca și consilier al ONU și a multor președinți din întreaga lume.
A fost consilierul politic și economic al președinților ucrainieni Kuchma și Porosenko și cunoaște foarte bine Ucraina și problemele Ucrainei.
Ieri, Jeffrey Sachs s-a adresat Parlamentului European.
El și-a început conferința, amintindu-le conducătorilor europeni cine sunt, unde sunt și pentru ce sunt acolo:
„După 1991, odată cu dezintegrarea Uniunii Sovietice, întreaga planetă a crezut că începe Secolul American.
Pentru mai bine de 20 de ani, America a făcut ce-a vrut, fără nici o opoziție din partea altor state. Războiul din Yugoslavia, războaiele din Orientul Apropiat, Africa și Afghanistan. Europa a stat și a aplaudat setea de război a Americii.
În tot acest timp, Europa nu a avut un singur conducător care să merite respect. Nu a avut o politică externă, o voce, unitate sau claritate. Singurul lucru pe care l-a avut a fost loialitatea față de America.
Nu lăsați ca un conducător American să vă fie Șef de Stat.
Așa cum a fost cazul încă de la formarea Uniunii Europene. Descoperiți oamenii capabili, în stare să vă conducă în folosul Europei și pentru Europa.
Fiecare țară, fiecare uniune, organizație, grupare socială și chiar familie trebuie să își apere în primul rând propriile interese, și apoi să se gândească la integrarea lor într-o unitate social-politică mai largă.
Sunteți pe un continent din care faceți parte cu toții, ați făcut parte și veți face până la sfârsitul lumii.
Nu vă puteti muta și nu puteți muta pe alții în afara lui.
Așa că cel mai important lucru este să învățați să trăiți în pace. Chiar dacă câștigați sau pierdeți un război, tot aici veti trăi, alături de cei pe care i-ați învins sau v-au învins.
Ar trebui să va gândiți serios la asta. Un război nu este un meci de fotbal. Sunt vieți pierdute și distrugeri care nu se uită pentru un timp îndelungat. Gândiți-vă că Rusia nu poate fi mutată și dacă o veți invinge, ceea ce este imposibil, va fi un dușman cu care veți trăi în coastă. Dacă vă vă învinge, ceea ce este mult mai probabil, o să fiți umiliți și propaganda, oricât de elaborată, nu vă va spăla rușinea.
Un război cu Rusia, câștigat sau pierdut, nu va aduce nici un avantaj, numai pierderi.
Uitați-vă cu realitate la cum s-a schimbat situația economică e Europei după ce ați încercat să izolati Rusia.
America este peste ocean, Rusia este aici, la ușă voastră. Nu o puteți bate, și poate nu o puteți iubi. Dar politica nu este un conglomerat de sentimente, este un conglomerat de interese. Cunoașteți-vă interesele.
Propaganda că Putin vrea să restabilească Uniunea Sovietică sau ca vrea să ocupe toată Europa, este puierilă. Singuri vă amăgiti.
*Ce vrea Putin de la acest război? Vă spun eu.
Am fost acolo la Istanbul când s-a negociat, am asistat la dezbateri și am citit fiecare document.
Când Zelensky, după 7 zile de la prima invazie, a zis că va negocia, Rusia și-a retras armata de pe teritoriul Ucrainei. Apoi Ucraina a întors spatele negocierilor pentru că Statele Unite le-a comandat asta conducătorilor ucrainieni și europeni.
I-am rugat pe conducătorii ucrainieni să nu rateze ocazia de a-și salva țara și suveranitatea. Nu ascultați de americani.
Le-am amintit vorbele lui Kissinger:
,,Să fii un dușman al USA este periculos, dar să-i fii un aliat este fatal.”
Am observat politica și situația economică din Estul Europei timp de 40 de ani. Am fost consilier al Guvernului Polonez în 1989, consilierul lui Gorbaciov și apoi al lui Yeltsin.
Am fost consilierul președinților Ucrainei, Kuchma și Porosenko.
Cunosc în amănunt toată politica acestei regiuni. Cunosc direct fiecare persoană din toate administrațiile Americii de la președenția lui Bill Clinton, încoace.
Toate aceste războaie, din ultimnii 40 de ani, au fost inițiate de Statele Unite. Războaie fără un sfârsit clar și care au creat probleme pe termen lung. Politicieni ca Cheney, Wolfowitz, Rumsfeld, Nuland, au crezut că întreaga lume aparține Statelor Unite.
Războiul din Iraq, căruia Franța și Germania i s-au opus a fost ultima dată când Europa a avut o voce. O voce slabă, dar o voce care s-a opus setei de război americane. De atunci, Europa a făcut numai ce a vrut America.
Acum, politica Americii și-a schimbat cursul. Nu pentru că a devenit mai umanitară ci pentru că nu mai are puterea pe care a avut-o. Este înclinată mai mult spre pace și dezvoltare economică.
Statele Unite au fost cele care au dat tonul politicii globaliste și a căzut singură în capcana pe care o pregătea pentru restul lumii.
A contrubuit la dezvoltarea economică a Chinei, crezând că chinezii vor deveni americani. Avea nevoie de o altă America în acea parte de lume.
Au subestimat cultura, credința și patriotismul poporului chinez. China este singura țară din lume, unde guvernul este al poporului și lucrează direct pentru popor. Este singura țară din lume care a eradicat corupția de la nivelul aparatului politic și administrativ.
………………………………………………….
Europa și-a pierdut suveranitatea după 1991 când NATO s-a extins și a adus armată americană în fiecare țară membră.
Până nu de mult, orice țară care nu avea armată americană pe teritoriul ei, era considerată o țară inamică.
În concepția americană, neutralitate și suveranitate sunt niște cuvinte murdare. Probabil cele mai murdare. Dacă ești un inamic, te știm de inamic, dar dacă ești neutru… ești un pericol, pentru că nu știm în ce direcție te poți orienta.
În 1991, Secretarul de Stat (Ministrul Afacerilor Externe) American, James Baker III, a negociat cu Președintele Gorbaciov reunificarea celor două Germanii și au semnat „Tratatul de Incheiere al Celui de-al Doilea Război Mondial”.
Da, Al doilea război mondial nu s-a încheiat oficial până la reunificarea celor două Germanii. Din 1945 a continuat sub formă de Război Rece.
De aceea vă spun: Războiul din Ucraina trebuie să se încheie cât mai repede și cu un Tratat de Pace, nu cu o înghețare indefinită a conflictului.
Dacă-mi permiteți să fac o glumă: încălzirea globală ar putea dezgheța oricând acest conflict și, fără să știm ne trezim cu un război nou.
Vă găsiți acum la o răscruce de drumuri și cum veți acționa acum, va influența viața și suveranitatea Europei pentru foarte mult timp de acum înainte.
Această perioadă dificilă oferă două soluții: una care să vă ducă la pace și prosperitate economică și una care să vă dezintegreze.
Alegeți drumul cel bun. Încheiați pacea cu Rusia și ocupați-vă de redresarea economică. Dacă alegeți războiul veți pierde și vă veți scufunda și mai tare într-o recesiune economică din care nu știu cum veți ieși.
Un război prelungit va răni Rusia, dar nu o va distruge. Rusia are aliați puternici și o economie care crește cel mai rapid din întreaga Europă.
Uniunea Europeană nu mai are nici un aliat, America se depărtează de acest război, iar voi v-ați depărtat de China și Rusia. Aveți o economie care se degradează foarte rapid.
Este alegerea voastră!”
