Situaţia economică externă a României – deficit comercial, deficit de cont curent, datorie externă – se înrăutăţeşte de la o lună la alta, şi dacă extrapolăm datele din primele şapte luni pentru tot anul nu va trece mult şi ne vom izbi de un zid care se va lăsa cu corecţii majore: creşterea taxelor şi impozitelor pentru echilibrarea deficitului bugetar scăpat acum de sub control (cu puţin noroc, la cum cheltuieşte guvernul Ciolacu, ne îndreptăm către un deficit bugetar de 10% din PIB, mai ales că economia are o creştere mai redusă), creşterea cursului leu/euro pentru echilibrarea deficitului de cont curent, menţinerea dobânzilor la lei la un nivel ridicat, scădere economică bruscă, îngheţarea salariilor pentru toată lumea, în varianta cea mai fericită, reduceri de personal.
Acum, orice creştere a salariilor (în iulie, faţă de iulie anul trecut, avem o creştere de 14,8% faţă de o inflaţie de 5%), orice creştere a pensiilor – şi acest proces de-abia a început (numai recalcularea pensiilor pentru acest an înseamnă 10 miliarde de lei în plus) – se duc instantaneu în creşterea deficitului bugetar, creşterea importurilor, creşterea excursiilor în afară, creşterea datoriei publice, adică a statului, creşterea datoriei externe totale a României.
Exportul de servicii din IT şi transport nu mai are nicio creştere, deci nu mai are cum să echilibreze deficitul comercial, iar investiţiile străine directe sunt în scădere faţă de anul trecut.
Creşterea economică din primul semestru (numai 0,7%) a fost susţinută de consum datorită creşterii salariilor şi a pensiilor, cu un plus de 3,4%, dar care a fost anulată de exportul net de bunuri şi servicii (export minus import), care a marcat un minus de 3,5%.
Formarea brută de capital fix, adică investiţiile companiilor private şi mai ales investiţiile statului, care sunt clamate de către guvern, a avut o contribuţie la creşterea PIB de numai 1,4%.
Cum arată ultimele date legate de situaţia externă a României la iulie 2024:
1. Deficitul comercial – importurile versus exporturile de bunuri – a crescut la 17,9 miliarde de euro la finele lui iulie 2024, faţă de minus 15,4 miliarde de euro în perioada similară a anului trecut, adică avem o creştere de 2,5 miliarde de euro.
Importurile au crescut la 68,7 miliarde de euro, faţă de 66,6 miliarde de euro.
Din păcate, exporturile la şapte luni sunt în scădere – 50,7 miliarde de euro -, faţă de 51,2 miliarde de euro anul trecut la şapte luni.
2.Excedentul din servicii externe, care mai acoperea deficitul comercial, a scăzut la şapte luni la 6,9 miliarde de euro, faţă de 8,2 miliarde de euro anul trecut, deci avem un minus de 1,3 miliarde de euro.
Serviciile de transport extern, care de obicei erau pe excedent, marchează acum o scădere, de la 3,5 miliarde de euro anul trecut la 3,1 miliarde de euro în acest an.
Serviciile de IT externe, care ne aduceau un excedent extern bun, stagnează, fiind chiar pe minus – 3,3 miliarde de euro în acest an, faţă de 3,4 miliarde de euro anul trecut.
Serviciile de turism – ieşirile noastre în afară versus intrările străine în România – marchează un deficit de 2,6 miliarde de euro la şapte luni, în creştere de la 2 miliarde de euro anul trecut. Să vedeţi ce-o să fie în august, când toată lumea a plecat în Grecia, Italia, Spania, Turcia, Bulgaria etc.
3. Investiţiile străine directe, care mai acopereau din deficitul comercial şi deficitul de cont curent, au scăzut în acest an la şapte luni la 3,1 miliarde de euro, faţă de 3,9 miliarde de euro anul trecut.
Se constată şi din aceste date externe ceea ce se întâmplă în piaţă, unde investiţiile companiilor străine cât şi investiţiile companiilor româneşti stagnează, pentru că nimeni nu are curaj să înceapă ceva nou neştiind ce va urma din punct de vedere al fiscalităţii şi al evoluţiei economiei anul viitor, după terminarea alegerilor. În aceste condiţii nu se mai fac nici angajări, iar rezultatul se vede în statistica generală privind situaţia angajărilor din economie, unde totul stagnează. Aşa că mai bine şi-au pus investiţiile pe hold şi mai vedem ce urmează.
4. Deficitul de cont curent – care include toate aceste lucruri de mai sus şi reprezintă relaţia României cu exteriorul – are o creştere la şapte luni de aproape 4 miliarde de euro faţă de perioada similară a anului trecut, respectiv de la 11,3 miliarde de euro, la 15,1 miliarde de euro.
Creşterea deficitului de cont curent este alarmantă, mai ales că ea se petrece pe fondul scăderii surselor, care mai acopereau cât de cât celelalte deficite – investiţiile străine directe şi comerţul exterior de servicii.
5. Datoria externă totală a României a crescut în iulie la 180 de miliarde de euro, cu 10 miliarde de euro mai mult faţă de finalul anului trecut. Din această majorare a datoriei externe totală, aproape toată creşterea vine din datoria externă a statului prin datoria publică, care a crescut de la 61,2 de miliarde de euro la finalul anului trecut la 70,9 miliarde de euro la finele lui iulie 2024, deci cu aproape 10 miliarde de euro.
Companiile private au stagnat la nivelul datoriei externe, în timp ce datoria externă a statului a explodat, iar în acest fel guvernul a ajuns la mâna pieţelor externe pentru finanţarea datoriei publice.
Degeaba avem creştere economică din consum şi din investiţii dacă ea este anulată de exportul net de bunuri şi servicii (importurile sunt mai mari decât exporturile).
România dă de lucru altora, care fac valoare adăugată în propria lor ţară, în timp ce noi suntem doar o piaţă de vânzare, de desfacere, cu o valoare adăugată pentru noi nulă.
Problema este că extrapolând aceste date pe tot anul – şi nu vedem niciun fel de preocupare a guvernului pe această temă ci dimpotrivă, se pompează şi mai mulţi bani în deficitul bugetar, care pentru a fi acoperit creează datorie externă – vom închide tot anul cu o situaţia bugetară şi externă dezastruoasă, care va impune corecţii majore anul viitor.
Degeaba face mişto Mihai Tudose, liderul PSD, de venirea FMI la Bucureşti pentru o analiză curentă. Finalul va fi tot acelaşi.
În loc să avem o corecţie fiscală lină, care să nu zdruncine economia, vom avea corecţii majore, care vor lovi economia, companiile private şi populaţia în plin.
Dar PSD şi PNL, partidele care asigură guvernarea, sunt ocupate cu alegerile, cu aruncatul banilor pentru a fi aleşi, că doar nu dau din banii lor.
Un fel de “După noi, potopul!”
de Cristian Hostiuc
Sursa: ZF
