Președintele-ales al Statelor Unite, Donald Trump, și-a declarat public planul de a impune noi taxe vamale pe produsele care vin din afara țării, mai ales pe cele chineze, într-un context al competiției între marile puteri economice. La mijloc pare prinsă și Uniunea Europeană, care, la rândul său, caută modalități de a se îndepărta de China și a-și reduce dependența de SUA. Într-un moment marcat de declarații protecționiste, România trebuie să facă mai multe eforturi de negociere unu-la-unul, au spus doi experți cu care a discutat Ziare.com.
Trump mai are două luni până să ia în primire cea mai înaltă funcție în stat, perioadă în care lumea ar putea afla mai multe detalii despre programele sale economice. În acest moment, analizele de specialitate se bazează pe faptul că republicanul ar putea extinde un set de măsuri de deduceri fiscale pentru afaceri și persoane din primul său mandat.
„Politica economică propusă de noua administrație și susținută de Cameră și Senat este una protecționistă. Este vorba însă de un protecționism calculat – nu putem vorbi de 10% sau 5% sau alte procente pentru toate produsele europene sau chinezești, mai ales acum. Taxele vamale, ca parte a politicii comerciale și diplomației economice, vor fi calculate în funcție de interesele SUA în contextul conflictelor internaționale și a reașezării, restructurării economiei globale. Nu se poate vorbi a priori de nivel de taxe vamale – ele sunt parte din elementele de ordin tactic ale strategiei globale a SUA”, a opinat Antonia Colibășanu, conferențiar universitar doctor la Departamentul de Relații Internaționale și Integrare Europeană din cadrul SNSPA și analist geopolitic la Geopolitical Futures, pentru Ziare.com.
La reducerile de taxe se adaugă o barieră tarifară universală, care ar fi cuprinsă între 10% și 20%, conform spuselor lui Trump. Grupul de experți The Tax Foundation a estimat că o taxă de import universală de 10% ar aduce 2.000 de miliarde de dolari pe an, în timp ce un nivel de 20% ar aduce venituri de 3.300 de miliarde de dolari. Acești bani sunt insuficienți pentru a compensa pierderile fiscale.
România este departe de a fi printre marii parteneri comerciali ai SUA; în 2022, firmele din țara noastră au vândut produse și servicii în valoare de aproape 3 miliarde de dolari, conform Observatorului Complexității Economice. Cel mai important export din categoria bunurilor este dat de produse din oțel, care au costat 336 de milioane de dolari în acel an.
Poziția României în următorii patru ani
Din punct de vedere geopolitic, totuși, regiunea estică este din ce în ce mai importantă în calculele SUA, ceea ce ar putea aduce o putere de negociere sporită pe plan economic, a explicat cadrul universitar.
„Având în vedere faptul că platforma de politică externă anunță o importanță sporită pentru regiune și pentru parteneriatele strategice, deci și pentru relația bilaterală cu România, este de așteptat ca diplomația economică americană față de București să ne fie favorabilă. Politica comercială, alături de taxe vamale, cuprinde și măsuri netarifare, unele care susțin relațiile bilaterale, inclusiv cu scopul de creștere a investițiilor și, în general, a relațiilor economice bilaterale. De asemenea, aspectele concrete de politică comercială țin de relația bilaterală dintre state – adică depinde și de noi, de modul în care Bucureștiul înțelege să-și susțină interesele economice de natură strategică în relația cu SUA, în contextul alegerilor din România și în contextul unei economii globale dominate de riscuri geopolitice și în restructurare”, a declarat Colibășanu.
Contextul pe care trebuie să îl înțeleagă decidenții de la București, oricare vor fi aceștia după finalizarea alegerilor de la sfârșitul acestui an, este că Donald Trump acționează în baza reciprocității, spune analistul politic Ion M. Ioniță pentru Ziare.com. Astfel, negocierile bilaterale vor crește în importanță.
„Trump funcționează într-un mod tranzacționist și cu el trebuie negociat pe aceste baze. Nu impune aceleași condiții pentru toți partenerii Statelor Unite, pe el îl interesează foarte mult China, de exemplu, și acolo va impune cele mai mari taxe vamale, pentru că vede o concurență serioasă. Discutând pe baze bilaterale, sigur că România are atuurile ei și poate obține condiții favorabile, mai ales ținând cont de faptul că nu a ajuns comerțul României încă la un nivel foarte mare cu partea americană. Deci, în discuții ar putea intra acest lucru – nu obstrucționarea comerțului, ci chiar încurajarea schimburilor bilaterale”, spune analistul.
Chiar și cu relația competitivă dintre Bruxelles și Washington, Uniunea Europeană va rămâne principalul negociator cu Statele Unite, subliniază Ioniță.
„UE are altă forță de negociere decât oricare dintre membrii săi. Așa se va trata, să spunem, cadrul general, iar relațiile bilaterale merg și ele, bineînțeles, înainte. Deci, depinde de abilitatea ambelor părți de a comunica, dar forța Uniunii Europene nu poate fi suprimată, mai ales că aspectele mari de politică comercială se tratează astfel. Singurul lucru care nu poate fi anticipat este modul în care va acționa Donald Trump când va prelua Biroul Oval, pentru că știm că este imprevizibil. Este greu să îți faci calcule, dar poți să te pregătești. Ca un om care judecă lucrurile într-un mod tranzacționist, acesta se uită în primul rând la ce rămâne după încheierea unei înțelegeri. Dacă el consideră că este profitabilă înțelegerea, merge înainte”, a argumentat analistul politic.
