„Președintele ales” își asumă riscul de a încălca din prima Constituția, luându-și un răgaz de 4-5 săptămâni pentru a bate în cuie un nou guvern. Între timp, se confruntă, așa cum era de așteptat, cu probleme, unele imposibil, altele foarte greu de soluționat: războiul româno-român, criza economică și financiară, relațiile aruncate în aer cu Statele Unite și, mai ales, dificultățile legate de formarea unui executiv puternic susținut la nivel parlamentar. Dar există o soluție miraculoasă. O ieșire surpriză din cercul vicios.
Despre soluție mă voi pronunța la sfârșitul acestei analize. Pentru moment, consemnez faptul că România este profund divizată. Iar reconcilierea celor peste cinci milioane de alegători care l-au votat pe George Simion cu numărul mai mare de alegători al lui Nicușor Dan, din care unii sunt extratereștri, nu se întrevede la orizont. Dimpotrivă, pentru primii, adică cel puțin o jumătate validă a României, Nicușor Dan este și va rămâne un președinte ilegitim. Acesta se confruntă, încă de mâine, de la depunerea jurământului, cu o criză fenomenală economică și financiară, dincolo de criza de încredere, iar această criză va degenera, fără doar și poate, într-o criză socială care poate arunca România în aer.
Teleportat prin trucuri dintre cele mai rudimentare, dar și prin trucuri sofisticate, în această poziție, de către președintele Franței, Emmanuel Macron, confruntat cu o Românie pârjolită din punct de vedere politic, Nicușor Dan este silit, cel puțin aparent, să se dea peste cap și să construiască o majoritate aptă să susțină un guvern.
Pentru moment, există trei partide care se arată dispuse să participe la noua coaliție: PNL, USR și UDMR. Primele două nu au un președinte ales, prin urmare le lipsește o conducere legitimă. PSD, cel mai mare partid din România, și el responsabil, ca și celelalte trei, de criza în care au adus acest stat, este, de asemenea, fără o conducere legitimă, și informează opinia publică că, cel mai probabil, nu intră la guvernare și nici nu va susține viitorul guvern dacă nu vor fi îndeplinite câteva condiții pe care le pune.
În disperare de cauză, Nicușor Dan încearcă să formeze un partid de strânsură, cu fel de fel de personaje bizare, dispuse să navigheze contracost de la o formațiune politică la alta. Probabil că, tocmai din acest motiv, încalcă Legea Fundamentală și excede timpul maxim prevăzut pentru desemnarea unui nou premier. Și nici așa nu iese cu niciun chip socoteala.
Un calcul elementar, aritmetic, ne demonstrează – și oricine este dispus poate verifica acest lucru – că noua coaliție, pentru a avea o majoritate în Parlament, va trebui să absoarbă nu mai puțin de 60 de senatori și deputați aparținând PSD. Ceea ce este 100% imposibil.
Aritmetica parlamentară nu arată prea bine și nu este deloc conformă intențiilor lui Nicușor Dan. Ca să nu mai vorbim de faptul că, în acest moment, aritmetica parlamentară, așa cum e ea, diferă în mod radical de aritmetica electorală reală – nu cea rezultată din alegerile parlamentare – întrucât, în prezent, așa cum de altfel s-a văzut limpede la prezidențiale, AUR a devenit forța politică numărul 1 din România, sub aspectul suportului popular.
Așadar, aparent, președintele teleportat nu are nici cea mai mică șansă. O soluție miraculoasă, însă, există. Aceea de a capitula în fața lui Macron, de a-i comunica protectorului său că nu mai dispune de niciun instrument pentru a forma un guvern cu o solidă susținere parlamentară, să se predea, cu alte cuvinte, celui care, de fapt, l-a și capturat, și să-i solicite respectuos președintelui Republicii Franceze să ne declare colonie, așa cum am devenit în realitate, și să numească un guvernator care să conducă, în numele său, România în parteneriat cu un președinte de paie.


Vor guverna prin ordonanțe de urgență, veți vedea ! Aproape numai prin ordonanțe de urgență.