- O procuroare acuză că a fost mutată abuziv după ce a băgat în anchetă 8 notari implicați în vânzări de apartamente construite pe un teren al Primăriei Oradea.
- Dosarul instrumentat de Dida Naghiu a strâns între coperți nume grele, inclusiv pe cel al fostului primar Ilie Bolojan, azi șeful Guvernului României, sub acuzații de abuz în serviciu și înșelăciune, și urma să fie finalizat cu o trimitere în judecată, dar actul de inculpare a fost infirmat de două ori de procurorul general al Parchetului Curții de Apel, Monica Matei, în paralel cu „sancționarea” procuroarei de caz.
Un conflict intern, care îndeobște nu răzbate în public, zguduie în aceste zile Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, unde o decizie administrativă aparent banală – mutarea unui procuror dintr-o secție în alta – a dus nu doar la un proces împotriva conducerii instituţiei, ci și la o acuzaţie gravă, cu privire la ingerințe în actul de justiție: anume că măsura ar fi avut drept scop îndepărtarea anchetatorului dintr-un dosar penal sensibil.
Aşa susţine că s-au petrecut lucrurile procuroarea Dida Naghiu, în procesul pe care l-a deschis împotriva propriei unităţi de Parchet şi a şefei sale, procuroarea generală Monica Matei. Iar Tribunalul Cluj i-a dat, în primă instanță, dreptate, anulând ordinul de mutare.
BIHOREANUL vă dezvăluie în exclusivitate acuzaţiile aduse de procuroare, dar şi ce ascunde dosarul „fierbinte” în care, în trecut, a fost cercetat chiar şi actualul premier, Ilie Bolojan…
Transfer cu bucluc
Procuroarea Dida Naghiu, cea care a declanșat scandalul, lucrează din 2022 în cadrul Parchetului Curții de Apel Oradea, după un parcurs profesional în care a urcat treptat în ierarhia Ministerului Public. A intrat în magistratură în 2010, ca procuror la Parchetul Oradea, după ce inițial fusese consilier juridic, apoi avocat. Din 2015 a activat la Parchetul Bihor, unde a ajuns prim-procuror adjunct și a concurat inclusiv pentru funcţia de prim-procuror, pe care a pierdut-o, însă, în 2021 în favoarea Biancăi Vulcan.
Conflictul Didei Naghiu cu conducerea Parchetului Curţii a izbucnit în mai anul trecut. Atunci, printr-o decizie internă emisă de procuroarea generală Monica Matei și consfințită prin Hotărârea Colegiului de conducere, Naghiu a fost transferată din Secția de urmărire penală, unde derula anchete, la Secția judiciară, care se ocupă exclusiv de susținerea cauzelor în fața instanței, prin procurori de ședință.
Potrivit regulamentelor, șefii de parchete pot repartiza procurorii pe secții în funcție de nevoile instituției și de criterii precum pregătirea, aptitudinile și specializarea acestora. Naghiu a considerat, însă, că în cazul ei n-au fost respectate mai multe criterii, inclusiv cel vizând specializarea, în condiţiile în care, din cei 14 ani în profesie, 11 ani și 5 luni a desfășurat activităţi de urmărire penală.
Cu şefii la judecată
Și nu s-a lăsat. După ce a fost scoasă din Secția de urmărire penală, Naghiu a deschis două procese, dând în judecată și Parchetul, dar și pe cea care a semnat documentele de transfer – procuroarea generală Monica Matei. Ambele dosare au ajuns la Cluj.
În primul, procuroarea a cerut suspendarea ordinelor, argumentând că mutarea i-ar afecta dosarele aflate în lucru, unele aproape de prescripție. A pierdut, pe 5 decembrie anul trecut, la Curtea de Apel Cluj. Judecătorii au decis că temerile invocate nu țin de o pagubă personală iminentă – una dintre condiţiile esenţiale pentru suspendarea unui act administrativ -, ci mai degrabă de o „perturbare previzibilă” a funcționării instituției, ceea ce nu justifică blocarea deciziei administrative.
În cel de al doilea dosar, care reprezintă procesul de fond, Naghiu a solicitat anularea definitivă a actelor, reclamând că mutarea a fost abuzivă, nelegală și mascată sub un pretext birocratic: „nevoile parchetului”. În realitate, spunea ea, nu exista nicio urgență, căci Secția judiciară era deja acoperită cu patru procurori, în timp ce la urmărire penală, din patru procurori, doi depuseseră cereri de pensionare.
Mai mult, procuroarea insinuează că mutarea ei ar avea legătură, în realitate, cu o anchetă care a deranjat, un dosar penal „fierbinte”, cu 8 notari publici din Oradea inculpaţi pentru abuz.
Anchetă cu VIP-uri
Dosarul cu pricina, după cum a descoperit BIHOREANUL, este unul complicat şi vizează o investiţie imobiliară din Parcul Salca, unde dezvoltatorul imobiliar Marius Hulber a ridicat clădirea unei clinici și două blocuri de locuințe.
Unul dintre blocuri – aflat la adresa Zorelelor nr. 12 – a fost construit pe un teren concesionat în 2014 de la Primărie, iniţial pentru 25 de ani, termen ulterior extins până la durata existenței construcției. Problema ajunsă în anchetă? Pe de o parte, legalitatea contractului de concesiune și a autorizației de construire, iar pe de alta felul în care au fost vândute apartamentele. Unii cumpărători nu ar fi fost informaţi clar că în preţul de vânzare al locuinţelor nu era inclusă şi cota-parte din terenul pe care fusese ridicat blocul – teren care, de fapt, a rămas în proprietatea orașului.
Inițial, dosarul a fost instrumentat de DNA Oradea. În acel stadiu, printre cei vizați s-au numărat foștii lideri ai administrației locale: Ilie Bolojan, la acea dată primar, acum premier, viceprimari și funcționari din cadrul serviciilor Urbanism și Economic. Toate acuzațiile la adresa acestora au fost clasate definitiv în 2023.
Ancheta a fost, însă, disjunsă pentru notarii care au autentificat actele de vânzare și pentru dezvoltatorul Hulber. Toţi au fost puşi sub urmărire penală în aprilie 2024, iar în octombrie au primit calitatea de inculpaţi, pentru abuz în serviciu, și înșelăciune – în cazul afaceristului.
Care era bănuiala? Că, la vânzarea apartamentelor, cumpărătorilor li s-ar fi ascuns faptul că blocul fusese construit pe un teren concesionat de la Primărie și, prin urmare, unii ar fi fost convinşi că prețul includea și cota-parte din terenul aferent locuinței. În contractele individuale de vânzare-cumpărare a apartamentelor a fost consemnată, pe lângă descrierea locuinței, şi o „cotă parte de teren”, fără însă să se arate dacă aceasta intră în proprietatea cumpărătorului sau o va primi doar în concesiune. În fapt, dreptul de proprietate asupra terenului nu a fost niciodată întabulat pe numele cumpărătorilor, fiind și în prezent „proprietate privată a municipiului Oradea”.
EFECT DE BUMERANG. Opt notari şi un dezvoltator imobiliar sunt inculpaţi în dosarul vânzărilor de apartamente din blocul de pe strada Zorelelor 12 (foto). Acuzaţiile au fost formulate de procuroarea Dida Naghiu de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, care pretinde că ancheta s-a întors împotriva ei: după ce i-a făcut suspecţi pe notari, a fost mutată de şefa sa, Monica Matei, de la Secţia de urmărire penală în sala de judecată
Două rechizitorii infirmate
Actele din procesul deschis pentru anularea ordinului de mutare al procuroarei Naghiu, consultate de BIHOREANUL, arată că, imediat înainte ca aceasta să fie „retrogradată” la Secția judiciară, șeful Secției urmărire penală i-a cerut „dosarul notarilor”, spre analiză.
Mai apoi, din mai până în decembrie 2024, câtă vreme aplicarea ordinului de mutare a fost temporar suspendată, Naghiu a încercat de două ori să finalizeze ancheta și să trimită cauza în instanță. A redactat de două ori rechizitoriul, însă ambele versiuni au fost infirmate de Monica Matei, chit că până atunci niciuna dintre soluțiile din dosarele sale nu mai fusese infirmată vreodată. Şi nici nu era un novice în anchete grele, de corupţie.
„Pe scurt, reclamanta a avut un dosar stufos care a vizat declanşarea acţiunii penale împotriva a opt notari, întocmirea unui rechizitoriu, infirmarea acestuia, refacerea actului, reinfirmarea lui, precum şi infirmarea unui număr de soluţii”, a arătat în fața instanței clujene avocata lui Naghiu. Succesiunea de infirmări, apărută abia după emiterea ordinului de mutare, „ar putea sugera represalii profesionale”, a spus avocata, ridicând semne de întrebare cu privire la motivația reală a deciziei administrative.
Ordin anulat
Cert e că divergenţele dintre procuroare și conducerea Parchetului au escaladat vizibil. În timp ce Dida Naghiu a reclamat presupusele abuzuri la București – sesizând atât Inspecția Judiciară, cât și procurorul general al României -, activitatea ei a fost disecată în cadrul Parchetului Curții de șeful Secției de urmărire penală.
Controlul, desfășurat în toamna anului trecut, nu i-a fost favorabil. În raportul depus chiar la dosarul de la Cluj – foarte probabil pentru a justifica mutarea ei – se arată că în septembrie 2024 Naghiu avea în lucru 46 de dosare, dintre care 26 lăsate în nelucrare, în condițiile în care alți colegi gestionau un volum de dosare aproape triplu. După emiterea ordinului de mutare, pe 9 mai 2024, procuroarei nu i-au mai fost repartizate noi cauze, așadar i s-ar fi oferit timp pentru a închide restanțele, doar că, spun șefii, Naghiu nu s-ar fi conformat.
Între timp, pe 27 iunie a.c., Tribunalul Cluj i-a dat dreptate: a anulat atât ordinul de mutare semnat de procurorul general Monica Matei, cât şi hotărârea Colegiului de conducere. Decizia nu este motivată şi nici definitivă, așa că, cel puţin deocamdată, Naghiu rămâne tot la Secţia judiciară – acolo unde spune că a fost trimisă „să fie trasă pe linie moartă”.
Tăcere
Căutată de BIHOREANUL, Naghiu nu a răspuns la apeluri şi mesaje. Nici notarii contactați nu au dorit să comenteze despre dosar, neștiind nimic despre întocmirea vreunui rechizitoriu.
De cealaltă parte, solicitată să comenteze acuzaţia că încalcă principiul independenţei procurorului cu o mutare dispusă aparent fără justificări concrete, într-un moment cheie pentru un dosar sensibil, şefa Parchetului Curţii, Monica Matei, a transmis că are „obligaţia de rezervă” în condiţiile în care procesul nu s-a încheiat. De fapt, a pretins în răspunsul trimis ziarului că nici nu ştie despre ce dosar ar fi vorba, deoarece nu i s-au indicat „un număr de dosar sau date clare de identificare”, de parcă anchetarea a 8 notari publici, într-o singură speță, ar fi ceva la ordinea zilei.
Așadar, rămâne de văzut dacă procuroarea Naghiu va câștiga definitiv războiul juridic cu șefa sa sau dacă va trebui să se conformeze „surghiunului” și cu ce consecințe. Nu e clar nici ce se va alege cu „dosarul notarilor”. Miza reală rămâne, însă, aceeași: integritatea actului de justiție. Și încrederea publicului în el.
SE VINDE!
Primăria încasează și de la unii, și de la alții
Dezvoltatorul imobiliar Marius Hulber nu a fost nici el foarte deschis la explicații, limitându-se la a pasa responsabilitatea către Primăria Oradea. „Plata taxei de concesiune este la zi. Între timp, mai sunt puşi la plată şi alţii. Unii proprietari de apartamente au ajuns impozitaţi pentru cota-parte de teren, deși nu îl dețin în proprietate, alții apar ca și concesionari. Plătim mai mulți pentru același lucru”, susține Hulber.
Cert e că, pentru a „dezamorsa bomba imobiliară”, după ce a încasat și de la unii, și de la alții, Primăria a evaluat între timp terenul de sub bloc și a început vânzarea directă a acestuia către proprietarii de apartamente. Prețul stabilit: 260 euro/mp. „Fiecare proprietar poate să îşi cumpere cota parte, dacă doreşte. Dacă nu, se va încheia cu fiecare proprietar de apartament un contract de concesiune pentru acel teren”, a declarat şeful Direcţiei Patrimoniului Imobiliar Oradea, Lucian Popa.
