Avocatul Toni Neacșu confirmă că România nu dispune de o lege specială pentru alegeri anticipate, dar arată că acest lucru nu le face imposibile: Constituția și legislația electorală existentă fixează termenele care trebuie respectate. Pornind de la ele, cea mai timpurie dată posibilă, în cazul unei dizolvări a Parlamentului în perioada următoare, ar fi 22 noiembrie 2026.
Neacșu precizează că a fost printre primii care au semnalat lipsa unei reglementări speciale, dar subliniază că nu a susținut niciodată imposibilitatea organizării lor pe acest temei. Pentru că însăși Constituția le prevede, ele pot avea loc — iar prima zi teoretic posibilă poate fi calculată.
El acuză că argumentul real al inexistenței unei legi speciale a fost transformat de Kelemen Hunor într-un instrument politic, prin care s-ar promova ideea, falsă în opinia sa, că anticipatele ar fi total imposibile. Avocatul amintește că o lege specială s-a încercat în 2020, dar a fost invalidată de Curtea Constituțională și nu a mai intrat în vigoare, iar Autoritatea Electorală Permanentă a semnalat la rândul ei dificultățile practice și a cerut o reglementare dedicată. O astfel de lege nu mai poate fi adoptată acum, întrucât regulile democratice cer ca ea să existe cu un an înaintea scrutinului, iar un Guvern demis nu poate emite OUG; după dizolvare, Parlamentul, deși funcționează până la alegeri, nu mai poate modifica legi organice.
Concluzia lui Neacșu este că eventualele anticipate s-ar desfășura după legea obișnuită a parlamentarelor la termen (Legea 208/2015), care impune un termen minim de 90 de zile — de aici rezultă data de 22 noiembrie 2026. Constituția cere ca alegerile să aibă loc cel târziu în a 92-a zi de la dizolvare, iar legea, cel mai devreme la 90 de zile și obligatoriu duminica — două restricții ușor de armonizat.
Avocatul își menține totuși poziția de fond:
„Rămân la aceeași idee, nu vom avea alegeri anticipate, acestea sunt folosite acum exclusiv ca argumente politice de presiune iar nu ca posibilitate practică.”
Procedura de dizolvare a Parlamentului este reglementată de Constituție astfel:
„(1) După consultarea preşedinţilor celor două Camere şi a liderilor grupurilor parlamentare, Preşedintele României poate să dizolve Parlamentul, dacă acesta nu a acordat votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare şi numai după respingerea a cel puţin două solicitări de învestitură. (2) În cursul unui an, Parlamentul poate fi dizolvat o singură dată. (3) Parlamentul nu poate fi dizolvat în ultimele 6 luni ale mandatului Preşedintelui României şi nici în timpul stării de mobilizare, de război, de asediu sau de urgenţă.”
Sursă: declarația lui Adrian Toni Neacșu, preluată de stiripesurse.ro.
