Virgil Profeanu
Am debutat în presă scrisă în 1998, într-o agenție de presă fără mare renume din Craiova. Apoi am trecut și printr-un jurnal de satiră. Nu erau locuri „unde se scrie istoria”, dar acolo am învățat două lucruri care nu prea se mai poartă azi: să citesc dincolo de rânduri și să nu iau niciodată prea în serios ambalajul, mai ales când e foarte lucios. De aici vine și tonul ușor satiric al acestei opinii.
Studiile recente din marketing și comportament digital arată că între 60% și 80% dintre oameni declară că preferă un video, nu un text, când vor să afle ceva despre un produs sau un subiect. În același timp, timpul mediu petrecut zilnic în fața ecranelor conectate la internet a ajuns la aproximativ 6 ore și 40–50 de minute pe zi, la nivel global. Iar comparațiile serioase între învățarea din text și din video arată adesea ceva foarte simplu: rezultatele la test sunt similare, dar preferința declarată alunecă masiv spre video.
Și nu e prima oară când imaginea „lucioasă” ne schimbă comportamentul. Dacă ne uităm la reclamele la țigări de acum 70–80 de ani, vedem medici care recomandă un anumit brand („More doctors smoke Camels…”), sportivi de top folosiți ca model de viață „sănătoasă” în timp ce fumează, ba chiar și campanii cu bebeluși în prim-plan – „Marlboro baby” care îi șoptește, de fapt, mamei să-și aprindă o țigară „ca să se liniștească”. Scrise ca text, toate acestea ar suna aproape grotesc. Ambalate în imagine, poveste și muzică, într-un film de 30 de secunde, devin, pentru o vreme, comportament acceptabil. Exact asta este rolul reclamelor.
Ce propun eu, plecând de la experiența mea, e altceva: dacă vreau să învăț matematică, nu deschid un film despre matematică, ci o carte de matematică și, eventual, caietul de lucru. Întâi încerc să înțeleg teoria, apoi, pe hârtie, exersez. Rezolv probleme, greșesc, corectez, mai citesc o dată definiția, revin la exemplu. Învățarea adevărată se întâmplă acolo, între mine, creion și foaia albă – nu în timeline-ul unui clip.
La desen e similar. Dacă vreau să învăț să desenez, poate urmăresc un tutorial tehnic, unde cineva îmi explică proporții, linii, umbre. Dar nu un film despre Picasso. Filmul despre Picasso mă poate emoționa, mă poate duce în lumea lui, mă poate face să privesc arta altfel – dar nu îmi antrenează, în mod direct, mâna și ochiul. Pentru asta revin la exercițiu, nu la butonul de „play”.
Problema de fond este că un video vine la pachet cu imagine, sunet, muzică, ritm, montaj – totul gândit să mă ducă într-o direcție anume. Eu controlez puțin. Curge ce a hotărât autorul să curgă. Când citesc, situația se inversează: textul stă, eu mă mișc prin el. Pot să revin la un paragraf, să mă opresc, să notez, să contrazic. Textul nu urlă, nu clipește, nu mă „convinge” cu violoncel pe fundal. E doar o ofertă. Restul fac eu.
Nu spun că filmele sunt rele. Pot fi excelente pentru emoție, context, inspirație. Un documentar bun poate fi scânteia care te trimite, apoi, spre cărți serioase. Dar cred că locul lor natural este în zona de inspirație și divertisment inteligent, nu la temelia cunoașterii. Dacă vrei să te documentezi serios, să înțelegi cu adevărat ceva, primul pas rămâne, pentru mine, cititul.
Iar dacă, prin absurd, acest articol ar deveni viral, asta n-ar însemna deloc că el conține adevărul absolut – ci doar că, undeva în spate, a existat un regizor extrem de talentat și că fundalul sonor ar merita, probabil, premiul pentru cea mai bună muzică.
Aaa, stai… nu e video. E doar text. Deci, pentru câteva minute, ai rămas chiar tu.
… și dacă tot vorbeam despre citit, iată câteva surse pe care le puteți deschide chiar în format text:
SURSE:
- C. Tarchi, „Learning from text, video, or subtitles: A comparative analysis”, Computers & Education, 2021.
https://www.sciencedirect.com/science/article/abs/pii/S0360131520302323 - B.E.J. van Zeijts et al., „A think-aloud study comparing expository texts and videos”, Discourse Processes, 2025.
https://www.tandfonline.com/doi/full/10.1080/0163853X.2025.2522639 - „Digital 2025: Global Overview Report”, DataReportal (GWI – GlobalWebIndex).
https://datareportal.com/reports/digital-2025-global-overview-report - „Alarming Average Screen Time Statistics (2025)”, Exploding Topics.
https://explodingtopics.com/blog/screen-time-stats - „Screen Time Statistics 2025”, DemandSage.
https://www.demandsage.com/screen-time-statistics/ - „What Is Video Content Marketing and How to Implement It?”, JivoChat – citând raport Wyzowl (69% dintre consumatori preferă să afle despre un produs printr-un video scurt).
https://www.jivochat.com/blog/marketing/video-content-marketing.html/ - „Shoppable Videos vs. Traditional Product Videos: Which Converts Better?”, Moast – citând HubSpot (72% dintre clienți preferă să învețe despre un produs prin video).
https://www.moast.io/blog/shoppable-videos-vs-traditional-product-videos-which-converts-better - „4 video marketing statistics that will change the game”, Emma (Campaign Monitor) – (peste 70% folosesc video ca să afle cum funcționează un produs, două treimi preferă un video scurt vs articol text).
https://myemma.com/blog/4-video-marketing-statistics-that-will-change-the-game/
