Autor: Petrișor Peiu
Nicușor Dan a devenit garantul crizei politice, deși ar fi trebuit să fie un garant al democrației.
În parlament avem 10 grupări politice: PSD, AUR, PNL, USR, UDMR, SOS, UPR, PACE, Minorități, POT ( nu are grupuri parlamentare, dar are mulți parlamentari considerați neafiliați) plus câțiva neafiliați.
Nicușor Dan, președinte fiind, a impus ca guvernul să poată fi făcut din oricare partide, mai puțin AUR. Primii care s-au conformat cererii lui Dan sunt psd-iștii.
Ceea ce s-a întâmplat în ultimele doua luni și ceea ce se întâmplă în continuare arată, cu claritate, imposibilitatea de a forma un nou guvern fără AUR. Dacă președintele Dan va reuși, până la urmă, să forțeze partidele să formeze un guvern fără AUR, fie acel guvern va fi unul personal al lui Dan ( un guvern de tip Carol al doilea), fie acel guvern va avea o viață foarte scurtă.
Și atunci, de ce exclude Nicușor Dan un singur partid din cele 10 de la masa discuțiilor? Dintr-un calcul cinic, nu din motive ideologice: pentru că astfel va pune presiune pe celelalte partide să îi accepte un regim personal ( guvern de tipul Tomac- Veștea- Nazare) și, până atunci, sub motivația urgenței, sa îi voteze în doua ore legi care ar fi trebuit dezbătute câteva săptămâni ( precum legea salarizării unitare).
Dar ceea ce nu simte Nicușor Dan este cronicizarea crizei economice, criză pe care, în schimb, populația o simte din plin.
Iar criza economică convine de minune puterii, pentru moment, pentru că ascunde temele marilor tunuri:
– cele 3-4 miliarde de lei despăgubiri pentru vaccinuri nefolosite și neimportante
– dronele ucrainene care zburdă prin portul Constanța
– contracte atribuite fără licitație în valoare de multe miliarde de euro, etc.
Toate acestea au la bază atitudinea lui Nicușor Dan: aroganța, ignorarea democrației, dorința de a instaura un regim personal, indecența și lipsa de măsură. Toate cultivate cu grijă de liderii obedienți ai majorității partidelor.
