Un prim semn de întrebare: Numărul românilor cu credite ipotecare a scăzut cu aproape 2.700, la circa 540.000, o dovadă că piaţa imobiliară şi-a pierdut din avânt, tranzacţiile de vânzare fiind în scădere. În schimb, numărul celor care au credite de consum a crescut cu 127.741

Numărul debitorilor cu credite ipotecare a scăzut cu 2.676 faţă de august 2023, potrivit datelor BNR ♦ În timp ce segmentul imobiliar şi-a temperat avântul, creditele de consum sunt vioaie ♦ În cazul debitorilor cu credite de consum, numărul lor a crescut în ultimul an cu 127.741, scrie ZF.

Numărul românilor cu credite ipotecare este în scădere, temperarea apetitului pentru astfel de finanţări venind în contextul dobânzilor încă mari şi al incertitudinilor economice. Această situaţie a creditării ipotecare este corelată şi cu declinul pieţei imobiliare, cu scăderea tranzacţiilor de vânzare.

Concret, numărul debitorilor cu credite ipotecare a ajuns la sfârşitul lunii august din acest an la 542.055, fiind în scădere cu aproape 2.700 faţă de numărul debitorilor cu astfel de credite din august 2023, semn că apetitul pentru de astfel de finanţări a scăzut, după cum reiese din datele transmise de BNR la solicitarea ZF.

Şi numărul creditelor ipotecare acordate persoanelor fizice a marcat un declin de circa 3.800 în ultimul an, coborând în august până la 563.955 (un debitor putând să aibă unu sau mai multe credite ipotecare).

Din perspectiva volumelor finan­ţărilor, nivelurile lunare ale ipotecarelor noi au fost destul de modeste, fiind uneori chiar şi sub volumele lunare ale creditelor noi de consum. Şi, în plus, o parte importantă din volumul creditelor ipotecare noi reprezintă de fapt rostogoliri/refinanţări/rescadenţări ale unor împrumuturi anterioare la dobânzi mai mici, uneori fixe timp de câţiva ani, aflate în ofertele băncilor.

La finalul primului semestru, de exemplu, soldul creditelor pentru locuinţe în lei a ajuns la circa 93 mld. lei, fiind mai mare cu doar 5 mld. lei faţă de soldul din iunie 2023, această diferenţă reprezentând de fapt creditele în lei pentru locuinţe Ñefectivì noi acordate populaţiei de băncile de pe piaţa românească în ultimul an. Astfel, chiar dacă există credite ipotecare noi, acestea sunt dominate de fapt de refinanţări/restructurări de credite.

Evoluţia creditării ipotecare este legată şi de situaţia de pe piaţa imobiliară, care şi-a pierdut avântul în acest an, înregistrând o scădere semnificativă în luna august, fiind cu circa 8.000 de tranzacţii mai puţine faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Concret,  numărul caselor, terenurilor şi apartamentelor care au făcut obiectul tranzacţiilor în luna august este cu 8.358 mai mic faţă de perioada similară din 2023, potrivit datelor publicate de Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI). Pe partea de imobile, în luna august 2024 au fost vândute, la nivelul întregii ţări, 51.067 de imobile, cu 5.954 mai puţine.

În perspectivă, dezvoltatorii imobiliari arată precauţie şi se pregătesc pentru un deficit al ofertei de locuinţe în raport cu cererea, aşteptările pesimiste venind în contextul creşterii preţurilor materialelor de construcţii, a blocării unor proiecte, precum şi din cauza incertitudinii economice.

Şi în anul 2023, numărul locuinţelor noi livrate la nivelul întregii ţări a scăzut pentru prima dată în ultimul deceniu, după ani la rând de creştere.

În timp ce segmentul imobiliar şi-a temperat avântul, creditele de consum sunt vioaie.

În cazul debitorilor cu credite de consum, numărul a crescut în ultimul an cu 127.741 de debitori, respectiv cu aproape 12% (11,9%).

Şi în cazul debitorilor cu carduri de credit se observă o creştere a numărului în ultimul an, cu 97.049, respectiv cu aproape 16% (15,8%).