Rusia readuce România în prim-planul războiului său informațional. Într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, Viktor Bout – fostul traficant internațional de arme supranumit „negustorul morții”, devenit politician la Moscova – invocă România drept „cel mai bun exemplu” de democrație occidentală compromisă. Fără să-l numească, Bout face referire la cazul Călin Georgescu și la anularea alegerilor prezidențiale, reluând un narativ folosit deja de oficiali de la Kremlin, potrivit Știri pe surse.
„România este cel mai bun exemplu”: mesajul lui Viktor Bout
Bout își construiește argumentul în jurul ideii unei Europe aflate „în tranziție către o dictatură”, pe care o descrie drept „dublă”.
„Așa cum am văzut recent în România, acesta este cel mai bun exemplu în care practic nimeni nu a luat în considerare opinia oamenilor. Au instalat pur și simplu guvernul pe care conducerea globalistă sau europeană îl dorea mai mult”, afirmă el.
Afirmația apare în contextul unei discuții despre declinul democrației în statele occidentale. Deși nu îl menționează explicit pe Călin Georgescu, contextul – anularea alegerilor prezidențiale și disputa politică din jurul candidaturii sale – este ușor de identificat.
Este completat de același narativ al luptei contra suveranității atribuit Europei: „Ai o birocrație sau o dictatură de la Bruxelles care practic privează toate aceste țări de suveranitatea lor. (…) Europa a comis deja un suicid economic prin izolarea de sursele de energie rusești fiabile și relativ ieftine”, mai spune Bout.
Cazul Călin Georgescu, preluat la cel mai înalt nivel al Kremlinului
Declarația lui Bout nu este o poziție izolată, ci se înscrie într-o linie de comunicare promovată constant de Moscova. În martie 2025, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, afirma, potrivit agenției TASS, că „orice alegeri în România fără Georgescu vor fi ilegitime”.
O lună mai târziu, într-un interviu acordat publicației franceze Le Point, Peskov relua ideea fără să-l mai numească direct: „În România, un candidat câștigă alegerile prezidențiale, dar este înlăturat. Cine a condamnat România pentru asta?”. Și Vladimir Putin a criticat public anularea scrutinului, folosind cazul drept exemplu al „dublei măsuri” a Occidentului.
De ce insistă propaganda rusă asupra României
Pentru Kremlin, cazul României se integrează ușor într-o narațiune mai amplă, potrivit căreia statele occidentale ar promova democrația doar atât timp cât rezultatul alegerilor le este convenabil, iar în caz contrar ar abandona mecanismele democratice. Din acest motiv, România și cazul Călin Georgescu reapar constant în declarațiile oficialilor ruși și în presa apropiată Moscovei.
România, invocată de două ori în același interviu
Interviul are o particularitate: România este una dintre puținele țări menționate în două contexte diferite. Prima dată, Bout afirmă că, într-un scenariu de confruntare directă între Rusia și NATO, infrastructura logistică din România ar putea deveni o țintă militară. A doua oară, țara este invocată ca argument politic pentru a susține că democrațiile occidentale și-au pierdut legitimitatea.
Deși par teme diferite, ambele servesc aceluiași obiectiv: justificarea poziției Rusiei în conflictul cu Occidentul și consolidarea narativului potrivit căruia statele europene nu mai funcționează după propriile reguli democratice.
