Curtea de Apel București a pronunțat marți, 31 decembrie 2024, hotărârea de fond în dosarul în care Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept și Călin Georgescu au contestat deciziile BEC de încetare a procesului electoral în baza hotărârii CCR de anulare a alegerilor prezidențiale, relatează Știripesurse.
Instanța a respins excepția nelegalei constituiri și compuneri a completului de judecată, invocată de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept, calificând-o drept neîntemeiată. În același timp, cererea de intervenție accesorie formulată de Public Attitude, în favoarea contestatorilor, a fost admisă în principiu, dar ulterior respinsă ca neîntemeiată pe fond.
Documentele desecretizate și excepțiile de nelegalitate
O parte semnificativă a deciziei instanței a vizat documente desecretizate emise de Serviciul Român de Informații și Direcția Generală de Protecție Internă. Instanța a admis excepțiile de inadmisibilitate invocate de aceste instituții, respingând astfel excepțiile de nelegalitate și nulitate formulate de Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept.
Capacitatea procesuală și calitatea pasivă
Un alt punct central al hotărârii a fost analiza calității procesuale și capacității de folosință ale părților implicate. Curtea de Apel a admis excepția lipsei capacității de folosință a Biroului Electoral Central, invocată atât din oficiu, cât și de Ministerul Public, respingând cererile formulate împotriva acestei entități.
În plus, instanța a admis excepțiile lipsei calității procesuale pasive invocate de mai multe instituții, inclusiv Ministerul Apărării Naționale, Statul Major al Apărării, Serviciul Român de Informații și Președintele României, motivând că cererile depuse împotriva acestora nu au fost formulate în raport cu competențele sau atribuțiile legale ale acestor entităț.
Hotărârea finală
În urma analizării tuturor cererilor și excepțiilor, instanța a respins cererea principală a Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept, astfel cum a fost modificată și precizată, calificând-o drept neîntemeiată. Decizia este supusă recursului, care poate fi depus în termen de cinci zile la Curtea de Apel București.
MINUTA
Solutia pe scurt: Respinge excepţia nelegalei constituiri şi compuneri a instanţei, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Încuviinţează în principiu cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude. Respinge restul cererilor de intervenţie accesorie, ca inadmisibile. Respinge cererile de intervenţie principală, ca inadmisibile. Încuviinţează părţilor proba cu înscrisurile de la dosar. Respinge restul probelor solicitate de contestatori, ca neconcludente. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii în privinţa excepţiei de nulitate a documentelor desecretizate Anexă la documentul nr. 791180/04.12.2024 şi Anexă la documentul nr. 791184/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nelegalitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nelegalitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Admite excepţia de inadmisibilitate invocată de intimata Direcţia Generală de Protecţie Internă în privinţa excepţiei de nulitate a documentului declasificat nr. 2081968/04.12.2024. Respinge excepţia de nulitate invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca inadmisibilă. Respinge excepţia tardivităţii invocării excepţiei lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată de contestatoarea Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei capacităţii de folosinţă a Biroului Electoral Central, invocată din oficiu şi de reprezentantul Ministerului Public. Respinge cererea ca fiind formulată în contradictoriu cu o persoană care a rămas fără capacitate de folosinţă. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei de interes invocată de intimata Autoritatea Electorală Permanentă, ca neîntemeiată. Respinge excepţia lipsei calităţii procesuale pasive, invocată de intimatul Guvernul României, ca neîntemeiată. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Ministerul Apărării Naţionale. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Statul Major al Apărării şi Şeful Statului Major. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Serviciul Român de Informaţii. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Admite excepţia lipsei calităţii procesuale pasive invocată de intimatul Preşedintele României. Respinge cererea, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca fiind formulată împotriva unei persoane fără calitate procesuală pasivă. Respinge cererea de chemare în judecată, astfel cum a fost modificată şi precizată, ca neîntemeiată. Respinge cererea de intervenţie accesorie în favoarea contestatorilor, formulată de intervenienta Public Attitude, ca neîntemeiată. Cu recurs, în 5 zile de la pronunţare, ce se depune la Curtea de Apel Bucureşti. Pronunţată azi, 31.12.2024, prin punerea soluţiei la dispoziţia părţilor, prin mijlocirea grefei instanţei.
CONTEXT
În acest dosar, Călin Georgescu a cerut anularea hotărârilor BEC nr. 230D/2024, nr. 231D/2024 şi nr. 232D/2024. Prin decizia 230D, BEC a hotărât încetarea de îndată a votării, respectiv a pregătirii votării la secţiile din străinătate pentru al doilea tur al alegerilor prezidenţiale, încetarea de îndată a operaţiunilor de pregătire a votării la secţiile din ţară şi sistarea operării în aplicaţiile informatice în contextul alegerilor prezidenţiale.
Decizia 231D/2024 se referă la încetarea activităţii BEC şi a Birourilor electorale judeţene, după hotărârea CCR privind anularea procesului electoral la alegerile prezidenţiale.
Decizia 232D/2024 modifică un articol din 231D privind indemnizaţiile membrilor birourilor electorale de la secţiile din votare din străinătate.
CCR a decis în unanimitate anularea întregului proces electoral pentru alegerea preşedintelui României, urmând să fie stabilite o nouă dată şi un nou calendar electoral pentru realizarea acţiunilor necesare.
Luni, când la Curtea de Apel Bucureşti a fost termen în dosar, peste o mie de simpatizanţi ai lui Călin Georgescu s-au adunat pe treptele instanţei şi peste drum de instituţie, manifestându-se zgomotos. Totodată, aceştia au spus rugăciunea ”Tatăl nostru” şi ”Crezul” înainte de a intra în sală. Procesul a fost suspendat de două ori. Una dintre avocate i-a spus judecătoarei Cristina Ardeleanu că are ocazia ”să se mântuiască”.
Marina Alexandru, unul dintre avocaţii care au reprezentat interesele lui Călin Georgescu în acest proces, a afirmat că aşteaptă ca instanţa să pronunţe asupra cererilor de recuzare, apoi aşteaptă pronunţarea.
”S-au făcut câteva cereri de recuzare, după care a trebuit să discutăm pe cereri de intervenţie, pe probatorii, pe excepţii, am ieşit, într-un final, şi pe fondul cauzei. Instanţa, la acest moment, a rămas în pronunţare cu privire la fondul cauzei şi la întreaga situaţie juridică existentă în dosar. Urmează să vedem dacă cererile de recuzare vor fi admise sau vor fi respinse şi rămâne acelaşi complet de judecată, de aceea urmează să aşteptăm pronunţarea”, a afirmat Marina Alexandru.
Călin Georgescu a susţinut că, dacă judecătoarea care are de soluţionat acest dosar va face un ”salt în conştiinţă”, magistratul ”poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări”.
”Eu i-am sugerat acest lucru, fiecare femeie la rândul ei, şi ca mamă, este leoaică, aşa că am credinţa să spun că, dacă saltul în conştiinţă va fi al ei, poate să devină unul din marii eroi ai acestei ţări. Contează conştiinţa ei”, a afirmat Călin Georgescu.
Curtea de Apel Bucureşti a amânat pronunţarea, în temeiul art. 49 alin. 2 CPC, la 31 decembrie 2024.
Potrivit art. 49 alin. (2) din Codul de procedură civilă, formularea unei cereri de recuzare, înainte sau după începerea oricăror dezbateri, nu împiedică efectuarea actelor de procedură în continuarea judecăţii, nici dezbaterea în fond a procesului, ci doar pronunţarea hotărârii, până la soluţionarea cererii de recuzare.
Ulterior, instanţa a respins cererile de recuzare, ca neîntemeiate, iar marţi Curtea de Apel Buureşti a respins cererea lui Călin Georgescu şi a Coaliţiei pentru Apărarea Statului de Drept.
Avocații lui Călin Georgescu: „Vom face declarație de recurs”
Avocata lui Călin Georgescu, Marina Alexandru, a spus, marți, la Realitatea PLUS, că va contesta soluția Curții de Apel București în procesul privind decizia BEC de anulare a alegerilor prezidențiale.
„Desigur că vom face declarație de recurs în numele domnului Călin Georgescu, cu siguranță vom face. Sunt convinsă că și Coalitia pentru Apărarea Statului de Drept va face recurs. Deci mergem înainte. Hotărârea, din punct de vedere juridic, poate și e casabilă. Este și motiv de casare cu trimitere spre rejudecare.
Vom vedea dacă vom decide să fie casată cu trimitere spre rejudecare sau să cerem în alte curți să rămână, să o judece pe calea de atac a recursului. Avem termen de recurs 5 zile de la pronunțare, deci începând de astăzi curg 5 zile procedural”, a menționat avocata.
Dezbaterile au avut loc luni, când peste 1.000 de susținători ai lui Georgescu au protestat în fața Curții de Apel
Dezbaterile în acest caz au avut loc luni, pe durata a peste şase ore, însă instanţa a decis să amâne cu o zi pronunţarea unei decizii.
Avocaţii lui Georgescu au cerut, luni, recuzarea judecătoarei Cristina Ardeleanu, pe motiv că ea nu ar fi imparţială, deoarece este soţia unui procuror care lucrează la Direcţia Naţională Anticorupţie şi că s-ar fi antepronunţat în timpul procesului.
Ulterior, luni seară, un complet de la Curtea de Apel Bucureşti a respins, ca neîntemeiate, cererile avocaţilor lui Călin Georgescu de recuzare a judecătoarei.
Călin Georgescu a atacat deciziile BEC privind anularea alegerilor prezidențiale
Călin Georgescu şi Coaliţia pentru Apărarea Statului de Drept au dat în judecată Biroul Electoral Central şi mai multe instituţii: Ministerul Apărării, Statul Major al Apărării, Guvernul, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Serviciul Român de Informaţii, dar şi pe preşedintele Klaus Iohannis şi pe Elena Lasconi.
Obiectul principal al dosarului se referă la anularea a două hotărâri ale BEC prin care a fost anulat întregul proces electoral şi s-a dispus reluarea alegerilor prezidenţiale de la zero, în baza deciziei Curţii Constituţionale.
„Vreau să le mulţumesc românilor care au stat şi aşteptat această decizie de astăzi, care au stat în frig, au răbdat. După 35 de ani, sunt convins că merită ca în România să existe dreptate. Am asistat siderat la faptul că niciunul dintre pârâţi nu a avut niciun fel de dovadă, niciuna, zero. Au declinat orice clauză procedurală, deci declină şi prezenţa lor aici. Dincolo de asta, acum câteva zile, fostul preşedinte Klaus Iohannis a declarat singur că nu există nicio dovadă, există doar suspiciuni. Prin urmare, pe tot ce s-a discutat astăzi, Curtea a decis că, în cel mai scurt timp, se va da verdictul, la o dată pe care o vom avea cât de repede cu putinţă. Aşteptăm o cauză dreaptă şi precisă pentru demnitatea şi onoarea poporului român. Mulţumesc din suflet pentru tot ce s-a întâmplat până astăzi, mulţumesc poporului român care este prezent în număr atât de mare (…) Deja am făcut istorie, pentru că modul de unitate a poporului român a dovedit asta. Sper într-o justiţie profesională şi nu într-o justiţie politică”, a spus Georgescu, luni, 30 decembrie, la ieşirea din sala de judecată.
CCR a decis anularea alegerilor prezidențiale
Pe 6 decembrie, Curtea Constituţională a anulat rezultatele primului tur al alegerilor prezidenţiale, câştigate de Călin Georgescu, în baza unor documente desecretizate de CSAT, primite de la SRI, SIE, MAI şi STS.
În documentele serviciilor secrete se arată că Georgescu a încălcat legislaţia electorală referitoare la finanţarea campaniei pentru alegerile prezidenţiale, după ce a raportat la Autoritatea Electorală Permanentă zero cheltuieli, în condiţiile în care SRI şi MAI au indicat faptul că finanţarea campaniei pe TikTok a fost realizată de Bogdan Peşchir şi s-a ridicat la un milion de euro. De asemenea, în documentele desecretizate de CSAT se spune că au avut loc acţiuni ale unui actor cibernetic statal asupra infrastructurilor IT&C suport pentru procesul electoral şi că România este o ţintă pentru acţiuni hibride agresive ruse.
Conform SIE, România „a devenit o prioritate pentru acţiunile ostile ale Rusiei, existând un interes în creştere la Kremlin pentru a influenţa (cel puţin) mood-ul şi agenda în societatea românească în context electoral”. Aceste acţiuni se manifestă prin propagandă şi dezinformare, sprijinirea unor candidaţi eurosceptici şi alimentarea unor mişcări antisistem, inclusiv prin „implicarea acestora în proteste care să modeleze agenda publică”, încurajarea nemulţumirilor/ provocarea de reacţii emoţionale la nivelul populaţiei, astfel încât să pună presiune pe autorităţi să reducă/ stopeze sprijinul pentru Ucraina.
