Mai puțin de 60% dintre români cred că alegerile din acest an vor fi organizate în mod corect. Lipsa încrederii în desfășurarea procesului de vot este cea mai ridicată în cazul alegerilor parlamentare din toamnă, în timp ce mai mulți români cred în corectitudinea alegerilor locale și europarlamentare de duminică, 9 iunie, arată un sondaj de opinie, relatează Ziare.com.
Peste o treime consideră însă că alegerile vor fi organizate mai degrabă în mod incorect, cel mai mare procent de respondenţi care nu cred în corectitudinea scrutinului, 41%, înregistrându-se în cazul alegerilor parlamentare, arată sondajul realizat de INSCOP la comanda News.ro.
Indicele încrederii pentru alegerile europarlamentare şi locale:
- 57.8% dintre români cred că alegerile europarlamentare şi locale de anul acesta vor fi organizate mai degrabă în mod corect
- 38.2% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect
- 4% nu ştiu sau nu răspund
Indicele încrederii pentru alegerile prezidenţiale din toamnă:
- 58.1% dintre respondenţi cred că alegerile prezidenţiale de anul acesta vor fi organizate mai degrabă în mod corect
- 37.6% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect
- 4.3% nu ştiu sau nu răspund
Indicele încrederii pentru alegerile parlamentare din toamnă:
- 54.5% dintre cei intervievaţi cred că acestea vor fi organizate mai degrabă în mod corect
- 41% că vor fi organizate mai degrabă în mod incorect
- 4.5% nu ştiu sau nu răspund
Cine nu mai crede în corectitudinea alegerilor
Cred că alegerile de anul acesta, indiferent de tipul lor – locale, europarlamentare, prezidenţiale, parlamentare – vor fi organizate în mod corect, mai ales votanţii PSD–PNL şi ai ADU, persoanele cu educaţie superioară, locuitorii din rural şi angajaţii la stat. Sunt de părerea contrarie mai ales în proporţii mai mari decât media populaţiei în special votanţii AUR, tinerii sub 30 de ani, cei cu un venit mai redus şi locuitorii din Bucureşti.
Sondajul de opinie a fost realizat de INSCOP Research la comanda Agenţiei de presă News.ro. Datele au fost culese în perioada 20 – 25 mai 2024, prin metoda CATI (interviuri telefonice), volumul eşantionului simplu, stratificat fiind de 1100 de persoane, reprezentativ pe categoriile socio-demografice semnificative (sex, vârstă, ocupaţie) pentru populaţia neinstituţionalizată a României, cu vârsta de 18 ani şi peste. Metoda de cercetare este interviu prin intermediul chestionarului. Eroarea maximă admisă a datelor este de ± 2.95%, la un grad de încredere de 95%.
