Adunarea Națională (RN), partidul de extremă-dreapta al lui Marine Le Pen, se îndreaptă în această duminică, în turul al doilea al alegerilor parlamentare, spre un rezultat istoric, care îl poate transforma în cea mai mare grupare politică din parlamentul francez. Întrebarea rămâne dacă RN va câștiga majoritatea necesară formării unui guvern, scriu Reuters și AFP. Primele rezultate estimate de sondaje vor apărea la ora locală 20.00 (21.00, ora României), imediat după închiderea urnelor, scrie HotNews.
Extrema dreaptă condusă de Marine le Pen și Jordan Bardella speră să câștige a doua rundă a alegerilor parlamentare de azi din Franța și să o facă cu un scor suficient de mare pentru o majoritate – și un guvern prin care să-și pună politicile în aplicare.
Gruparea eurosceptică și anti-imigrație a câștigat primul tur al alegerilor parlamentare cu o treime din voturi, conturând posibilitatea ca extrema dreaptă să conducă un guvern francez pentru prima dată de la cel de-al Doilea Război Mondial.
Însă, după o serie de retrageri tactice de candidaturi din partea partidelor principale, menite să stimuleze candidatul cel mai bine plasat pentru a învinge extrema dreaptă, mai multe sondaje au preconizat o scădere a numărului de locuri pe care RN le-ar putea obține.
Multe vor depinde de decizia personală a alegătorilor, pe care partidele i-au îndemnat până în ultimul moment: „Mergeți la vot!”.
Cum funcționează alegerile
În total, 577 de circumscripții electorale sunt în în joc în legislativele franceze, câte una pentru fiecare loc în Adunarea Națională, camera inferioară a parlamentului.
Potrivit informațiilor oficiale, 76 de deputați au fost aleși în primul tur duminica trecută – 39 dintre ei reprezentând RN și pe aliații săi – lăsând 501 de locuri în joc în turul doi.
Votul de duminică se încheie la ora 20.00 (21.00, ora României), moment în care apar și primele estimări ale institutelor de sondare a opiniei, pe baza primelor rezultate parțiale de la secțiile de votare care s-au închis mai devreme în cursul zilei.
Acestea sunt de obicei fiabile.
Numărarea voturilor este rapidă. Cu toate acestea, dacă rezultatul este strâns – de exemplu, RN se află la câteva locuri de majoritatea absolută – este posibil ca rezultatul final să nu fie cunoscut până în primele ore ale zilei de luni.
Cine va câștiga?
RN a câștigat primul tur cu o treime din totalul voturilor. Sondajele de opinie prevăd că partidul va câștiga cele mai multe mandate parlamentare, dar că marja sa de victorie se reduce și că, probabil, nu va obține o majoritate funcțională.
Noul Front Popular (NFP), o alianță de stânga, și coaliția partidelor centriste care îl susțin pe președintele Emmanuel Macron au retras peste 200 de candidați din competițiile din turul al doilea pentru a spori șansele concurentului anti-RN aflat în frunte în diverse circumscripții.
Cele mai recente sondaje – efectuate după retragerea candidaților – sugerează că strategia funcționează și că cel mai probabil scenariu este un parlament în care extrema dreaptă nu va obține majoritatea absolută.
Acest rezultat ar conduce la cea mai mare incertitudine politică.
Ce trebuie să urmărim
O întrebare-cheie este dacă alegătorii vor asculta îndemnul partidului și vor sprijini candidatul anti-RN din circumscripția lor sau dacă vor alege să se abțină sau chiar să sprijine extrema dreaptă.
RN și aliații săi vor trebui să câștige 289 de locuri pentru a-și asigura o majoritate absolută și pentru a-și putea pune în aplicare agenda anti-imigrație și eurosceptică. Partidul a declarat că în acest scenariu, liderul său, Jordan Bardella, ar fi candidatul său pentru funcția de prim-ministru.
În acest scenariu, prim-ministrul lui Macron, Gabriel Attal, ar demisiona imediat. Macron ar numi un nou prim-ministru, care ar avea apoi sarcina de a forma un guvern. Macron ar avea dreptul de veto asupra unei nominalizări dacă ar considera că persoana nu este potrivită pentru acest rol.
RN și-a nuanțat poziția cu privire la ceea ce ar face dacă ar obține o majoritate absolută. Bardella a declarat inițial că nu va conduce un guvern minoritar instabil, dar Marine Le Pen a deschis între timp ușa pentru curtarea altor parlamentari, în cazul în care va fi aproape de o majoritate.
Ce se întâmplă în cazul unui parlament fără majoritate
Attal a declarat că principalele partide de dreapta, de stânga și de centru ar putea forma alianțe ad hoc pentru a vota acte legislative individuale în noul parlament, mai degrabă decât să încerce să formeze un guvern de coaliție.
Cu toate acestea unii politicieni de stânga au promovat ideea formării unei coalițiii de guvernare. Spre deosebire de Germania și multe alte țări europene, Franța nu a avut niciodată un guvern de coaliție în istoria sa politică modernă.
Oricare dintre cele două scenarii ar putea genera incertitudine politică și ar încetini reformele.
Ce se întâmplă dacă nu există niciun acord
Este posibil ca niciunul dintre cele trei grupuri – extrema dreaptă, alianța de centru a lui Macron sau stânga – să adune suficiente mandate parlamentare pentru a guverna singur, pentru a ajunge la un acord de coaliție sau pentru a oferi asigurări că poate conduce un guvern minoritar viabil.
Într-un astfel de caz, Franța ar risca o paralizie politică, cu o legislație redusă sau inexistentă și un guvern interimar care să gestioneze treburile cotidiene de bază.
Ar putea demisiona Macron?
Până în prezent, Macron a exclus această posibilitate, dar ea ar putea deveni mai atractivă pentru el în cazul în alternativa ar fi paralizia politică. Nici parlamentul, nici guvernul nu pot forța însă un președinte să demisioneze.
Un lucru cert este că constituția prevede că nu pot avea loc noi alegeri parlamentare pentru încă un an, astfel încât un vot repetat imediat nu este o opțiune.
Succesul RN
Succesul RN vine pe fondul nemulțumirilor francezilor față de guvernarea lui Emmanuel Macron (și nu numai), a creșterii prețurilor, în raport cu stagnarea veniturilor, a degradării serviciilor publice și nu în ultimul rând a migrației.
„Amestecul de insecuritate economică și temeri culturale este un cocktail puternic” pentru susținerea grupării lui Marine Le Pen, a explicat într-un interviu pentru HotNews.ro Gilles Ivaldi, profesor și cercetător la prestigioasa Universitate Sciences Po.
Timp de decenii, partidul Frontul Național, co-fondat de tatăl lui Le Pen, Jean-Marie Le Pen, a fost considerat un pericol pentru democrație, o grupare care promova opinii rasiste, antisemite și antimusulmane.
Politicienii de centru și de stânga au încercat să reamintească alegătorilor istoria partidului vechi de 52 de ani, care la începuturile sale a inclus în rândurile sale foști membri ai unei unități militare Waffen-SS aflate sub comanda naziștilor în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, scrie The Guardian.
Dar partidul redenumit a crescut, după campania estetică a lui Marine Le Pen, care a încercat să-i normalizeze politicile și să îi „de-demonizeze” imaginea. Dreapta politică și uneori presa au contribuit la această normalizare a imaginii.
Însă partidul anti-imigrație și-a păstrat doctrina tradițională cunoscută odinioară drept „Franța pentru francezi” sau „preferința națională“, pe care a redenumit-o „prioritate națională”.
Asta înseamnă că, în cazul în care RN ar fi la putere, cetățenii francezi ar avea prioritate față de cetățenii străini pentru locuri de muncă, asistență socială și locuințe.
Partidul s-a angajat să interzică accesul cetățenilor cu dublă cetățenie la anumite locuri de muncă strategice de stat în Franța și dorește să elimine drepturile de naționalitate pentru copiii născuți și crescuți în Franța de părinți străini.
„Lucrările recente, și știm asta încă din anii 1980, arată că rasismul și propunerile xenofobe sunt în centrul motivelor pentru care oamenii votează RN”, a explicat pentru HotNews.ro și Safia Dahani, care are un doctorat în științe politice, și este cercetătoare postdoctorală în sociologie la École des Hautes Études en Sciences Sociales, specializată în legitimarea contemporană a extremei-drepte.
