Cu mai puțin de o lună înainte de primul tur al alegerilor prezidențiale, opiniile concrete legate de regimul de taxe și impozite cu care românii urmează să intre în 2025 și pe care le vor plăti în următorul mandat sunt fie greu de găsit, fie echivoce și ambigue, relatează Ziare.com.
Ziare.com a sintetizat planurile și opiniile primilor șase candidați favoriți în sondajele efectuate în ultimele două luni – Marcel Ciolacu, Nicolae Ciucă, Elena Lasconi, Ludovic Orban, George Simion și Mircea Geoană -, fie din materialele de campanie, fie din declarațiile acestora din presă, încercând să identifice poziția acestora cu privire la viitorul fiscal al României.
În acest context, Gabriel Biriş, specialist în fiscalitate, partener la firma de consultanță Biriş Goran, fondator al Asociaţiei The Tax Institute și fost secretar de stat în Ministerul de Finanțe în perioada 2015-2016, a explicat modul în care candidații la prezidențiale tratează subiectul fiscalității în planurile cu care se prezintă în fața alegătorilor pe 24 noiembrie.
Programul candidatului PSD, Marcel Ciolacu, trebuie văzut prin prisma planului fiscal de reducere a deficitului în 7 ani: „Pare că nu ține cont de planul cu care s-a adus la Bruxelles”
Pentru a înțelege propunerile candidatului PSD la alegerile prezidențiale, am consultat Planul de Țară publicat de Marcel Ciolacu pe 19 octombrie.
Legat de taxe, impozite și în general de problemele care țin de regimul fiscal al țării, am extras următoarele fragmente:
„Companiile care angajează persoane de peste 55 de ani vor beneficia de facilități fiscale, încurajând astfel prelungirea vieții active a populației.
Românii care se întorc din străinătate și deschid o afacere vor fi scutiți de impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri pentru o perioadă de trei ani, cu un plafon de 300.000 de euro, prin acordarea unui credit fiscal nerambursabil.”
Totodată, pe 23 octombrie, premierul Marcel Ciolacu a declarat la începutul şedinţei Executivului că anul viitor, românii plătesc aceleaşi impozite pe proprietate. „Am amânat până la 1 ianuarie 2026 aplicarea noului mod de calcul a valorii impozabile pentru clădiri, pe baza valorii din studiile de piaţă. Până atunci, Ministerul Finanţelor trebuie să îşi construiască o structură specializată, iar Agenţia de Cadastru are obligaţia de a furniza date către această structură”, a precizat şeful Executivului. El arată că au preluat solicitările mediului de afaceri şi în cazul obligativităţii firmelor de a folosi automate de produse şi case de marcat electronice legate la serverele Fiscului. „E vorba de o nouă tehnologie ce tipăreşte pe bon informaţii tip cod QR. Este evident că mulţi agenţi economici din zona IMM-urilor nu sunt pregătiţi încă, astfel că am extins termenul-limită până la 1 septembrie 2025”, a explicat premierul.
Potrivit lui Gabriel Biriș, atât ideile puse la bătaie de candidatul la prezidențiale de la PSD, Marcel Ciolacu, cât și cele din partea candidatului PNL, Nicolae Ciucă, trebuie văzute prin prisma planul fiscal structural pe termen mediu pe care România l-a trimis pe 26 octombrie Comisiei Europene, care are printre obiective reducerea deficitului bugetar la 2,4% abia în 2031, încadrarea în limita de îndatorare de 60% din PIB, precum și investiții publice foarte ridicate, de 7,9% din PIB în 2025, de 7,7% din PIB în 2026 și de 6,6% din PIB în 2027, ulterior investițiile fiind păstrate la peste 5% din PIB.
În acest context, planul de țară al candidatului PSD prevede, printre altele, că „toți tinerii cu vârsta mai mică de 26 de ani care sunt plătiți cu salariul minim – indiferent dacă au copii în întreținere sau nu) și cei care au sub 4.050 lei, cu 3 sau mai mulți copii în întreținere, vor avea zero impozit pe venit. Se propune o scădere a taxelor și impozitului cu până la 5 puncte procentuale pentru salariile brute sub 5.700 de lei, urmând să ajungă la 8.500 de lei până în 2029, aplicată regresiv în funcție de numărul de copii.”
„Aceste două măsuri sunt legate de impozitul pe salariu. Impozitarea muncii nu este ridicată din cauza impozitului pe salariu, iar orice prevedere care se referă doar la impozitul pe salariu are un impact marginal. 35% din salariu brut se duce pe contribuții, adică cea mai mare parte. Chiar și fără deducere, doar 6.5% din salariul brut se duce la impozit.
Din ce spune aici, din propunerea domnului Ciolacu, eu înțeleg că vor umbla la deducerea personală, pe care o vor majora în așa fel încât să scadă impozitul, regresiv, pentru cei cu salariile mici. Măsura asta o avem din 2005, fiind introdusă odată cu cota unică”, explică Gabriel Biriș.
Planul candidatului PSD se concentrează cu predilecție pe aducerea celor plecați în străinătate înapoi în țară. Acesta prevede scutirea de impozitul pe profit sau pe cifra de afaceri pentru cetățenii români care se întorc în țară și investesc în România banii obținuți în străinătate.
„Cetățeanul român, întors în țară din diaspora, care își înființează o societate comercială și desfășoară activitate comercială neîntreruptă va beneficia, pe o perioadă de 3 ani, de scutirea integrală de la plata impozitului pe profit sau pe cifra de afaceri, până la atingerea unui plafon de 300.000 de euro, prin acordarea unui credit fiscal nerambursabil.
Sprijin pentru revenirea în țară. Românii care revin în țară sunt luați în evidența Agenției Naționale pentru Ocuparea Forței de Muncă și beneficiază de asistență în vederea găsirii urgente a unui loc de muncă/locuri de muncă, în cazul familiilor, în localitatea unde s-au stabilit. Fiecare cetățean român, stabilit legal în străinătate minimum 1 an de zile, care se reîntoarce definitiv în țară și se angajează pe un loc de muncă cu perioadă nedeterminată, va primi o Primă de stabilitate pe 2 ani în cuantum de 1.000 lei net lunar/primele 12 luni și 1.250 lei lunar/următoarele 12 luni.
Statul român va acorda o subvenție lunară de 2.250 de lei angajatorilor, timp de 12 luni, pentru fiecare român reîntors în țară, cu condiția menținerii raporturilor membrii familiei în sensul Legii nr. 287/2009 privind Codul civil, precum și în cazul familiei monoparentale, în situația în care părintele este însoțit de copilul sau copiii aflați în întreținere. Prima de instalare are ca scop stimularea încadrării în muncă, asigurarea cheltuielilor pentru locuire în noul domiciliu sau noua reședință și/sau pentru reîntregirea familiei. În cazul în care ambii soți îndeplinesc condițiile de acordare a primei de instalare, cuantumul acesteia per familie va fi de 15.500 lei.
Toți tinerii cu vârsta mai mică de 26 de ani care sunt plătiți cu salariul minim – indiferent dacă au copii în întreținere sau nu) și cei care au sub 4.050 lei, cu 3 sau mai mulți copii în întreținere, vor avea zero impozit pe venit.”
Gabriel Biriș consideră aceste măsuri o discriminare, „o lipsă de respect față de românii care fac țara asta să meargă. Și în plus este și o problemă de concurență neloială. Că de-aia a pus acolo un plafon de 300.000 de euro ca să fie pe ajutor de minimis să n-aibă nevoie de aprobare de la Comisia Europeană. Este lipsă de respect față de oamenii care trag și muncesc aici să îi desconsideri oferind facilități celor care se întorc. Nu, mai bine, creează condiții ca oamenii să nu mai plece, că oamenii n-au plecat de voie, ci de nevoie.”
Mai mult, în legătură cu amânarea impozitului pe proprietate, Biriș a clarificat faptul că, deși a fost prezentată ca o măsură gândită anume pentru a proteja proprietarii români, în 2022, guvernul PSD-PNL cu premier PNL și ministrul de finanțe PSD, a modificat Codul Fiscal prin Ordonanța 16, când a fost făcută trimitere către Grila Notarilor. Deși le-am spus toți că e imposibil s-o facă, s-au încăpățânat, și chiar și eu le-am zis că o vor amâna. O amână din nou pentru că în momentul de față lucrează cu Banca Mondială să vină cu o alternativă care să țină cont de valoarea de piață, care nu se poate face.
Este o vorbă, impozitarea este arta de a jumuli cât mai multe pene de pe o gâscă cu cât mai puține găgăieli. Impozitarea la valoarea de piață ca fi cu foarte puține pene și cu foarte mult scandal. A amânat ceva ce n-a putut să implementeze, ca să o spunem pe aia dreaptă”, a explicat expertul fostul secretar de stat.
În contextul planului fiscal de reducere a deficitului în 7 ani, punctele atacate de Marcel Ciolacu au un impact semnificativ asupra impozitului pe venit și salarii. „Ori exact acesta este impozitul care o creștere foarte accentuată la anul (n.r. a veniturilor la Bugetul de Stat) de la 2,8% din PIB anul ăsta, la 4% anul următor. Pare că nu ține cont de planul cu care s-a adus la Bruxelles”, a punctat Biriș.
Amintim că România negociază cu Comisia Europeană reducerea deficitului bugetar de la 8% la mai puțin de 3%, cât este acum limita maximă a tratatelor comunitare, în 7 ani. Potrivit unor explicații oferite tot de Gabriel Biriș pentru Agerpres pe 20 octombrie, Planul Fiscal Structural pe Termen Mediu al României indică majorarea cotei unice la 16% din 2025, de la 10% în prezent, şi a Taxei pe Valoare Adăugată (TVA) la 21% începând din anul 2026.
Mai mult, Libertatea a făcut o sinteză a tuturor măsurilor care se află pe masa Ministerului de Finanțe în vederea implementării acestora după alegeri în contextual negocierilor cu Comisia Europeană. Potrivit analizei, printre acestea se numără, pe lângă cota generală de TVA care ar putea crește de la 19% la 21%, majorarea impozitului pe dividende de la 8% la 16%, a impozitului pe venit de la 10% la 16%, faptul că taxa de 0,5% pe companiile de petrol, gaze și carburanți se va extinde și pentru companiile cu afaceri sub 50 de milioane de euro, precum și mai-sus-numita creștere a impozitelor pe mașini și pe proprietăți din 2026.
Aceste măsuri nu se regăsesc, cu excepția amânării impozitului pe proprietate, pe lista de măsuri propuse de Marcel Ciolacu sau Nicolae Ciucă din postura de candidați la alegerile prezidențiale.
Programul candidatului PNL, Nicolae Ciucă pare că mizează pe menținerea „temporară” a cotei unice și pe un plafon ridicat al impozitării microîntreprinderilor
Din datele prezentate pe site-ul oficial al candidatului, am extras o serie de măsuri care aduc atingere problemelor legate de fiscalitate, printre care: menținerea cotei unice de impozitare pentru următorii 10 ani, menținerea plafonului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderile eligibile pentru o cotă de impozit de 1% sau creșterea graduală de la 4,75% la 6% a procentului din contribuția socială pentru pensii, în următorii 4 ani.
Nicolae Ciucă mai propune în perspectiva ocupării fotoliului de la Cotroceni „întărirea disciplinei financiare, prin reformă instituțională și restructurarea cheltuielilor publice și faptul că, până în 2030, România ar putea să ajungă la 90% din media europeană în ce privește PIB per capita, raportat la puterea de cumpărare (pornind de la 77%, cât este în prezent, la ora actuală)”.
Gabriel Biriș a atacat direct ideea limitării temporale a menținerii cotei unice de impozitare. „De ce pentru următorii 10 ani? Cota unică trebuie menținută pur și simplu. În momentul în care vin și spui „pentru următorii 10 ani” este ca și cum cota unică ar fi o facilitate. Facilitățile, scutirile sunt cu aplicare limitată. Ori cota unică nu e o facilitate, ci un sistem fiscal în sine. Și pe lângă faptul că e un sistem fiscal în sine este și mult mai eficient decât cotele progresive.”
În legătură cu menținerea plafonului de impozitare de 500.000 de euro pentru microîntreprinderi, Gabriel Biriș a criticat dur ideea păstrării acestei măsuri a microîntreprinderilor cu plafon mare care, a argumentat specialistul în fiscalitate, „sunt un instrument de planificare fiscală și știm că noi din 2001 până în 2017 a fost 100.000 de euro plafonul de impozitare. Nu s-a plâns nimeni. Cine a mărit pragul? Dragnea și Vâlcov. Noi ce facem? Noi, liberalii, ne luptăm pentru tâmpenile făcute de Dragnea? Scandalos.
Iar cu întărirea disciplinei fiscale prin reforma instituțională, și-au bătut un cui în talpă. Practic confirmă că ei sunt alături de domnul Boloș, care ne-a sugrumat pur și simplu pe toți, cu tot felul de sarcini administrative complet inutile, fiindcă, indiferent ce se întâmplă, gap-ul de TVA tot nu scade”, a punctat Gabriel Biriș.
Elena Lasconi (USR): Zero taxe pe salariul minim este „un vis”
Potrivit măsurilor propuse prin intermediul advertorialelor de campanie, USR propune reducerea taxării salariilor prin scutirea unei sume de bani de la orice formă de taxare.
„Măsura denumită „Zero taxe pe salariul minim” vizează eliminarea taxelor pentru toate salariile pe echivalentul salariului minim, astfel încât toate salariile nete să crească.
În varianta de implementare propusă de către USR, de la 1 ianuarie 2025, salariile ar urma să crească cu 500 de lei pe lună prin eliminarea taxării pe 1.200 lei pe lună. Iar salariile tinerilor sub 29 de ani, ar urma să crească cu 1.000 de lei pe lună prin scutirea a 2.400 lei pe lună de la taxe.
Suplimentar s-ar reduce taxarea cu încă 1.200 de lei pe lună pentru toți părinții astfel încât pentru fiecare copil un părinte să câștige în plus încă 500 lei pe lună.
Pentru PFA-uri și alte forme de derulare a activităților independente, măsura principală propusă de USR este revenirea la regimul anterior guvernului Ciucă de taxare a microîntreprinderilor și a activităților independente. Concret, bazele de calcul ale contribuțiilor obligatorii (CAS și CASS) vor fi plafonate la echivalentul a 12 salarii minime și se vor plăti numai dacă veniturile persoanei depășesc 12 salarii minime”, se arată în materialele de campanie.
Programul Elenei Lasconi mai presupune desființarea a sute de agenții, a schemelor de afaceri pe banii statului și a subvențiilor care nu provin din fonduri europene. „Toți acești bani sunt fonduri luate în prealabil prin taxare și care descurajează activitatea economică în ansamblul său, favorizând doar beneficiarii acestor fonduri, care în general sunt foarte conectați la clasa politică.”
„Mamele care aduc pe lume un copil vor rămâne cu 1.500 de lei; pentru al doilea copil – cu încă 500 de lei, adică 2.000 de lei; pentru al treilea copil – 2.500; de la al patrulea copil, nu se mai taxează deloc, indiferent cât ar avea salariul”, a mai spus Elena Lasconi.
„Măsura „Zero taxe pe salariul minim” este un vis. „Ei practic propun ca deducerea personală să fie și din contribuțiile sociale în așa fel încât să crească mai mult netul oamenilor la același cost pentru angajator. Taxe zero pe salariu minim înseamnă că la salariul minim n-ai niciun fel de impozit și contribuții și le plătești doar pentru ce depășește salariul minim. Deci, practic, ar însemna că ai o deducere personală atât la impozitul pe salariu, cât și la contribuții egale pe salariu minim. Asta înseamnă că o au toți –
și cei cu salariu minim, care plătesc zero, dar de deducerea asta beneficiază inclusiv președinții de bănci. Deci, practic, 5,2 milioane de angajați nu plătesc contribuție pe primii 4.000 de lei și nici impozit. Asta înseamnă un impact bugetar de vreo 110 miliarde de lei.
Din momentul ăsta nu mai poate exista nicio discuție cu privire la propunere. Este complet nefezabil, în secunda doi suntem în incapacitate de plată. Este o măsură absolut iresponsabilă”, a explicat Gabriel Biriș.
„Și văd pentru PFA-uri și alte activități independente, revenirea la regimul anterior guvernului Ciucă de taxare a microîntreprinderilor și a activităților independente. Adică ei vor plafonare la 12 CAS și CASS la 12 salarii minime, un salariu minim pe lună, și a microîntreprinderi la un milion. Cine este autorul regimului anterior guvernului Ciuca? Dragnea. Cum să te consideri responsabil și să vii să spui că trebuie să revii la prostiile făcute de Dragnea?”, a comentat Gabriel Biriș.
Mircea Geoană, Ludovic Orban și George Simion: „generalități” și măsuri care presupun creșteri masive de impozite de taxe
Din informație publice documentate pentru acest material, singurele declarații făcute de Ludovic Orban cu privire la economie provin doar din discursul acestuia din momentul depunerii candidaturii pe 5 octombrie, în care a făcut comentarii similare cu cele prezentate în materialele USR legat de întoarcerea măsurilor impuse de Guvernele Ciucă și Ciolacu:
„Odată ajuns preşedinte, voi face tot ce este constituţional şi legal posibil să numesc un premier liberal şi o guvernare liberală de centru-dreapta care să anuleze practic toate măsurile aberante, fiscale şi de altă natură, care au fost luate de guvernele Ciucă şi Ciolacu. Este inadmisibil să loveşti mediul de afaceri, profesiile liberale, cei care îşi câştigă existenţa prin activităţi independente, angajaţii din mediul privat, chiar şi persoanele din spaţiu public, medici, asistente, profesori, cadre universitare, să îi loveşti cu taxe şi impozite exact pe cei care duc societatea înainte.”
În cazul candidatului independent Mircea Geoană, au fost extrase în presă câteva fragmente din cartea „Bătălia pentru viitorul României”, publicată anul acesta la Editura Litera, care ar putea indica câteva idei ale candidatului cu privire la planul său legat de regimul fiscal din țară, printre care și o poziție favorabilă impozitării progresive:
„La fel ca sistemul economic, şi sistemul fiscal românesc este depăşit. Fetişizata cotă unică şi‑a trăit de mult traiul. Dacă în ţările baltice, promotoare ale cotei unice, introducerea acesteia a condus şi la o creştere a veniturilor la buget, România este pe ultimele locuri în Europa la colectarea taxelor, iar la colectarea TVA, pe ultimul loc. Argumentul simplităţii colectării taxei unice nu funcţionează în România pentru simplul motiv că nu avem, de fapt, o cotă unică. (…) Ori adoptăm o cotă pur unică (aliniind totul), dar îi ridicăm valoarea înapoi la cît e nevoie (16 % sau mai mult), ori reintroducem – aşa cum sugerează însăşi Alina Mungiu, altfel una dintre susţinătoarele cotei unice – o taxă progresivă în funcţie de venit: una simplă, pe nivelul ANAF, dar progresivă, ca în majoritatea statelor UE. Alina are dreptate cînd susţine că: „Românii din Occident plătesc viaţa mai bună de acolo prin taxe mai mari. Mult mai mari. Nu se poate să încasezi ca aici şi să ai servicii ca acolo“”, punctează Mircea Geoană, în volumul citat.
Despre aceste fragmente Gabriel Biriș a declarat că sunt o sumă de generalități despre care nu are ce comenta. În definitiv, la începutul acestui material, a fost punctată poziția expertului în fiscalitate cu privire la menținerea unei cote unice de impozitare.
În ceea ce îl privește pe canditatul AUR, George Simion, am recurs la programul prezentat pe site-ul partidului, unde deși sunt prezentate o sumă de idei care țin de politica radicală naționalist-conservatoare a AUR, nu am reușit să identificăm, decât cu puține excepții, propuneri concrete care să aducă atingere directă regimului fiscal:
„Deși productivitatea s-a dublat față de anul intrării în UE, în continuare este mult mai redusă decât țările UE (între 3,8 și 9,6 ori), ceea ce impune implementarea unor măsuri specifice de ieșire din „capcana venitului mediu” pentru unele dintre industrii. România va trebui să dobândească o stabilitate fiscală mult mai bună și să atingă nivelul de colectare al impozitelor din Uniunea Europeană. Dacă în Uniunea Europeană bugetul public are în prezent, în medie, venituri de 45% din PIB, în România acest procentaj ajunge la 32%, situație care trebuie schimbată. (…) AUR va avea ca obiectiv de etapă creșterea veniturilor bugetare la minimum 40% din PIB. Fiscalitatea trebuie regândită așa încât să încurajeze spiritul antreprenorial, acele activități și ocupații care au cea mai mare contribuție la venitul național.”
În legătură cu ultimul fragment, Gabriel Biriș a făcut o precizare legată de procentul adus în discuție de reprezentanții partidului, racordat la realitatea din prezent: „La AUR văd că veniturile bugetare la minim 40% din PIB. Păi acum 30%. Deci asta înseamnă creșteri masive de imposte și taxe. Altceva n-am ce să mai spun aici”, a punctat Biriș.
