Dintre numeroasele luări de poziție, unele vehemente, altele de-a dreptul văzduhiste, legate de eliminarea din cursa prezidențială a Dianei Șoșoacă, pe mine unul m-a determinat ca la rândul meu să încerc o analiză Răzvan Savaliuc. Jurnalistul specializat în dezbateri și investigații legate de justiție face un raționament simplu și tăios ca un brici, încercând să răspundă la două întrebări: cine avea puterea de a-i influența decisiv pe judecătorii Curții Constituționale și cine profită de pe urma acestui uriaș tărăboi? Chiar așa!
Cel care conduce site-ul Lumeajustiției.ro, Răzvan Savaliuc, răspunde în felul următor la cele două întrebări de mai sus. 1). Doar serviciile secrete sunt în măsură să exercite o asemenea presiune infernală asupra judecătorilor CCR, încât aceștia să ia conștient o decizie care li se sparge efectiv în cap, cu consecințe posibil fatale asupra reputației lor și autorității viitoare a CCR. 2). La a doua întrebare, Savaliuc explică cum, printr-un efect pervers, vinovatul de serviciu, judecat ca atare de opinia publică și respectiv de electorat, este Marcel Ciolacu, acesta urmând, în consecință, să fie depunctat electoral în favoarea lui Nicolae Ciucă. Pornind de la premisa că generalul cu patru stele Nicolae Ciucă este preferatul „marelui licurici”, Savaliuc sugerează astfel că nici serviciile secrete nu ar fi acționat de capul lor, ci ar fi făcut presiuni asupra judecătorilor Curții Constituționale la solicitarea expresă a Washingtonului. În ce măsură stă în picioare un asemenea tip de raționament?
Este cât se poate de adevărat că cei cinci judecători CCR care au votat pentru eliminarea Dianei Șoșoacă din cursa prezidențială și-au asumat un risc colosal și care le poate deveni fatal, dacă cumva motivarea se va referi, fie și parțial, la opiniile politice, unele discutabile, altele de-a dreptul scandaloase, ale Dianei Șoșoacă. Cei cinci magistrați care au votat eliminarea ei sunt Marian Enache, actualmente președinte CCR, fost consilier prezidențial, ambasador al României în Republica Moldova, deputat PSD, doctor în drept constituțional și, cu certitudine, o personalitate care nu poate fi manipulată de PSD; Attila Varga, fost deputat UDMR, doctor în drept constituțional; Cristian Deliorga, fost membru CSM; Gheorghe Stan, fost inspector șef adjunct al Inspecției Judiciare, fost procuror șef al Secției pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție; Dimitrie Bogdan Licu, fost procuror adjunct al Procurorului General și fost membru CSM. Au votat contra Mihaela Ciochină, fost consilier prezidențial sub administrația Iohannis, și Laura Iulia Scântei, fost senator PNL. Și au lipsit de la această ședință extrem de importantă faimoasa Livia Stanciu și Simina Tănăsescu. Acesta este scorul, iar motivarea, care probabil va fi cu cântec, întârzie să apară și nu o vom avea sub ochii noștri decât odată cu viitorul număr al Monitorului Oficial.
Să presupunem, pornind de la conținutul contestației depuse la CCR că, așa cum remarcă cei mai mulți analiști, instituția a derapat grav și a eliminat-o pe Diana Șoșoacă pentru opiniile politice exprimate de aceasta. Și pentru că, vezi Doamne, ar periclita, exprimându-se așa cum se exprimă, siguranța națională a statului român și poziția noastră în NATO și UE. Dacă așa stau lucrurile, înseamnă că, într-adevăr, cei cinci magistrați ai Curții Constituționale sunt autorii unui derapaj extrem de grav. Și, atenție, fiecare dintre ei – de aceea am și precizat câteva date biografice – este suficient de bine pregătit pentru a ști că instituția nu are dreptul să sancționeze delictul de opinie. În aceste condiții, nici eu nu-mi pot imagina altceva decât că s-a pus o presiune extraordinară asupra judecătorilor și că așa s-ar explica și cele două absențe nemotivate. Dar dacă aș stau lucrurile, și dacă, urmând logica lui Savaliuc, ne ducem cu raționamentul mai departe, atunci reiese că serviciile secrete, care ar fi fost ele, au acționat brutal împotriva Constituției, deteriorând literalmente unul dintre cele mai importante mecanisme ale statului de drept. Ori asta înseamnă trădare. Iar dacă au făcut-o în scopul obținerii unei lovituri de biliard politic la insistențele „marelui licurici”, atunci reprezentanții acestora se fac vinovați literalmente de un act flagrant de trădare națională, iar judecătorii CCR devin complici.
Oare chiar așa de grav să stea lucrurile? Nimic nu este exclus! Dar înainte de a trage o concluzie definitivă, ieșind de pe terenul ipotezelor, să vedem totuși motivarea.
Cât privește biliardul politic de care vorbeam, va fi interesant de văzut în ce direcție se vor duce în primul și al doilea tur de scrutin cele circa 400.000 de voturi ale Dianei Șoșoacă. Dacă am fi avut institute de cercetare de piață și nu institute înșelătoare, am fi avut în acest moment o structură destul de credibilă a votanților acesteia. În absența unor asemenea analize, îmi permit să estimez că aproximativ o jumătate dintre voturi, dacă electoratul SOS mai iese la urne, s-ar putea duce în primul tur de scrutin în favoarea lui George Simion, care nu va intra totuși în finală, iar în cel de-al doilea tur de scrutin, în favoarea generalului cu patru stele Nicolae Ciucă. Cu atât mai mult cu cât în aceste zile și din multiple direcții, votanții Dianei Șoșoacă sunt asmuțiți împotriva premierului Marcel Ciolacu. Deci, la fel cum pauza colaborării PSD-PNL este „operativă”, și decizia CCR ar putea fi taxată tot drept o mișcare „operativă”.
Perfect!
Felicitări,domnule Savaliuc