Comandamentul pentru energie se întruneşte vineri dimineaţa, la ora 9,00, la Palatul Victoria, sub coordonarea premierului Marcel Ciolacu, potrivit Agerpres, citat de HotNews.
Şeful Executivului a anunţat joi, în şedinţa de Guvern, convocarea Comandamentului pentru energie.
La şedinţa de lucru participă vicepremierul Marian Neacşu, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, reprezentanţi ai companiilor şi asociaţiilor din energie, precum şi ai Consiliului Concurenţei.
„Prognozele arată că de mâine încolo depăşim faza critică generată de valul masiv de caniculă. În această săptămână, periodic, am stat de vorbă cu domnul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, care a fost extrem de activ şi s-a consultat permanent cu producătorii şi distribuitorii. Vreau să le mulţumesc tuturor lucrătorilor din sistemul energetic naţional, companiilor de stat sau private pentru eforturile făcute ca să trecem de această etapă grea cu cât mai puţine probleme pentru români. Am dispus convocarea pentru mâine dimineaţă a Comandamentului pentru energie. E nevoie să venim cu soluţii eficiente, fiindcă ne aşteaptă în continuare o vară provocatoare”, a declarat joi prim-ministrul Marcel Ciolacu.
Ministrul Energiei a declarat zilele trecute că România traversează o perioadă caniculară și vârful de consum de seară creează probleme de echilibrare a sistemului energetic. Responsabilii din sistem au pornit grupuri pe cărbune și gaz și deocamdată nu există riscul unui black-out. Pe termen mai lung, a adăugat ministru Sebatsian Burduja, o soluție ar putea fi introducerea unor tarife diferențiate la electricitate, pentru ca oamenii să fie încurajați să consume în afara vârfului de seară.
După cum amintește Antena 3, România importă cea mai scumpă energie din Europa. De exemplu, pe 15 iulie am importat cu 207 euro pe MGW, de 4 ori mai scump decât Franța și de 10 ori mai scump decât Norvegia. În plus, din aprilie 2025 schema de plafonarea prețurilor la energie ar urma să dispară, ceea ce înseamnă că românii nu vor mai avea prețuri mici la energie.
HotNews amintea într-un articol publicat sâmbătă trei motive pentru care energia e mai scumpă în România de ani de zile:
Prima cauză: lipsa investițiilor de-a lungul timpului în sectorul energetic
Lipsa acută a investițiilor este una dintre principalele probleme ale sectorului energetic românesc.
Ultima centrală mare pusă în funcțiune a fost în 2012, cea deținută de OMV Petrom la Brazi, iar statul nu a mai ridicat nicio capacitate de producere a energiei de la reactorul 2 de la Cernavodă încoace, adică din anul 2007. S-au montat în acest timp doar proiecte de energie regenerabilă, fără capacități de stocare sau reglaj.
Mai mult, rețelele sunt și ele mult subdimensionate. Doar în distribuție este nevoie de investiții de 11 miliarde de euro, la care se adaugă 6,8 miliarde de euro în rețeaua de înaltă tensiune (conform unui studiu al Energy Policy Group).
„Cauzele decalajului dintre prețurile din România și cele din vest sunt mai adânci. Este o acumulare de factori, iar ce vedem noi acum este doar vârful aisbergului”, spune Aura Săbăduș.
„În profunzime sunt alte motive, care încep de la lipsa de investiții în a mări capacitatea de producție, dar și lipsa de investiții în modernizarea și extinderea rețelelor.
Situația efectivă a sistemului din România este jalnică, România nu are suficientă producție. Centrala de la Iernut, care trebuia finalizată acum 10 ani, nici în acest moment nu este în funcțiune”, adaugă ea.
Deși locuiește la Londra, vine în România în fiecare august și spune că mereu are parte de pene de curent.
Aceste probleme de congestie duc la pierderi care apoi se decontează tot în prețul energiei.
„E nevoie de investiții masive în modernizare, dar și extindere în liniile de înaltă tensiune care să ducă electricitatea dintr-o parte în alta a țării. Din păcate, deși Transelectrica are un profit care să-i permită aceste investiții, acești bani se duc aproape invariabil la bugetul de stat, de unde sunt folosiți pentru a astupa găuri bugetare sau pentru majorări de salarii și pensii și alte măsuri în scop electoral”.
A doua cauză: măsurile populiste de a plafona facturile la energie
Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a postat zilele trecute pe pagina sa de Facebook propria sa analiză despre cauzele care au dus la creșterea prețurilor în România, unde a ținut să sublinieze:
„Poate cel mai important este că volatilitatea prețurilor din această perioadă NU are niciun impact negativ în facturile noastre. Ținem prețurile sub control, prin mecanismul de plafonare, până la 31 martie 2025.
Am primit confirmări de la Eurostat, în ultimul raport, că prețul plătit de populație în România este al cincilea cel mai mic din UE. Iar din analizele noastre, pe baza informațiilor primite de la principalii furnizori, prețurile facturate în ultimele luni sunt și cu 15% mai mici față de plafonul maxim”.
Specialiștii cu care am discutat consideră că acest discurs este de fapt o mare păcăleală la adresa oamenilor, pentru că, deși facturile sunt plafonate, în final tot consumatorii plătesc diferența, prin taxe și impozite, dar și prin prisma altor probleme macroeconomice cauzate de acest sistem de plafonare.
În urma creșterilor de prețuri din anii 2021-2022 la nivel european, autoritățile din România au decis plafonarea prețurilor la energie pentru toți consumatorii, urmând ca diferența să fie plătită din bugetul de stat. Măsurile sunt încă în vigoare, deși criza din acei ani s-a terminat și prețurile în Europa sunt acum la nivelurile de dinainte.
Spre deosebire de restul țărilor din UE, care au finalizat în 2023 măsurile temporare, România s-a întins cu schema de plafonare până la 31 martie 2025, cu toate că am fost la un pas de infringement din cauza asta.
Am ajuns acum în situația în care consumatorii au facturile plafonate, dar și prețul energiei în piața angro a rămas sus. Aceasta pentru că nu mai există nicio competiție pe piață și furnizorii nu au niciun interes să reducă prețurile, pentru că își recuperează banii de la stat.
Problemele acestui mecanism de plafonare se văd de la o poștă, susțin specialiștii. Ne bucurăm că plătim facturi mici, dar de fapt plătim mai mult prin taxe, impozite și inflație.
„Acest mecanism presupune pierderi fenomenale. Adică energia costă 100 de lei, să zicem, dar consumatorul plătește doar 500. Cine plătește diferența? Statul, adică tot românii prin taxe și impozite. Companiile care ar trebui să aibă suficient venit pentru a face investiții în producție și transport, ele sunt private de aceste fonduri (statul are întârzieri de luni de zile în decontarea către furnizori – n.r.). Nici companiile nu câștigă, nici consumatorii nu câștigă pentru că, în mod pervers, tot ei vor fi taxați, banii aceia sunt plătiți oricum de români”, susține Săbăduș.
„Este pur și simplu un joc financiar, este o iluzie pe care Guvernul o vinde consumatorilor, cu scop electoral”, a subliniat ea.
Silvia Vlăsceanu a adăugat: „Acești bani trebuie decontați din bugetul de stat și evident că la un moment dat se vor vedea în datele macroeconomice, rezultând alte probleme, precum inflație și așa mai departe. Deci sunt sume de bani pe care tot noi, consumatorii, îi plătim”.
„Este un cerc vicios care nu o să ducă pe viitor la scăderea prețurilor. Dimpotrivă, vom avea mereu aceleași și aceleași probleme pe piața de energie”, a precizat, la rândul său, Dumitru Chisăliță.
Este nevoie de un sistem prin care să fie identificați și protejați doar consumatorii vulnerabili, la fel cum se întâmplă în celelalte țări europene, mai spune Săbăduș, arătând că, în acest moment, un român bogat, cu vilă și piscină, beneficiază de aceleași scutiri ca un om sărac care abia poate să-și cumpere o pâine.
A treia cauză: dezvoltarea producției de energie regenerabilă fără stocare sau reglaj
Mai pe românește, s-au construit multe parcuri eoliene și fotovoltaice care produc atunci când bate vântul și e soare, dar, când acestea se opresc, se produc dezechilibre mari în sistem, cu costuri enorme.
Evident, toate aceste costuri sunt plătite tot de consumatori, ori prin facturi, ori prin bugetul statului, după cum am arătat mai sus.
„De exemplu, Spania și Portugalia, care au foarte multă energie regenerabilă, au pus la punct un sistem foarte bun de dispecerizare și de echilibrare a sistemului, inclusiv prin hidrocentrale cu acumulare prin pompaj”, spune Silvia Vlăsceanu.
În România, stocarea de energie lipsește cu desăvârșire, echilibrarea financiară se face pe o piață unde prețurile au ajuns și ele la niveluri-record, iar cea tehnică duce la alte pierderi.
„Noi facem echilibrarea chiar și cu echipamente pe gaze care stau cu motoarele pornite și care intră din când în când în sistem. Să zicem că intră cam un sfert din timp, dar ele au costuri”, explică Chisăliță.
Ajungem astfel să exportăm când energia e ieftină și să importăm când energia e scumpă, a completat Vlăsceanu.
Bonus: canicula și consumul mare creează furtuna perfectă
Dincolo de problemele sistemice, canicula și seceta din această parte a Europei, oprirea unor reactoare în Bulgaria și Slovacia, mentenanța unor linii de interconectare dintre Austria și Ungaria, precum și exporturile către Ucraina au contribuit la creșterea și mai mare a prețurilor în regiunea balcanică față de vestul Europei.
„România traversează o perioadă caniculară și secetoasă, iar rezerva de apă din lacuri pur și simplu se evaporă. Debitul Dunării este redus, ceea ce scade producția de energie în hidrocentrale. Aparatele de aer condiționat funcționează la maximum și consumul este mare, iar asta pune presiune pe sistem”, mai spune Săbăduș.
„Ne dorim o piață unică europeană, dar operatorii de transport din fiecare țară lucrează în baza propriilor proceduri. Fiecare țară are regulile ei interne. Se pare că mai trebuie lucrat aici, să se uniformizeze aceste proceduri, ca sistemele de interconectare dintre țări să se dezvolte”, a arătat și Chisăliță.
Situația de acum este un semnal pentru viitor
„Din punctul meu de vedere, situația în care ne aflăm acum este un semnal foarte important pentru viitor. Într-adevăr, nu se creează o pagubă imediată, dar pe termen mediu și lung ceva înseamnă că nu merge”, a subliniat expertul.
Exact ca la o mașină, dacă auzi un zgomot la plăcuțele de frână, nu înseamnă că ai rămas fără frână în acel moment, dar, dacă nu intervii la timp să rezolvi problema, tot vei păți ceva la un moment dat.
„Cam asta e situația și aici. Sunt semnale că există probleme în sistem care trebuie abordate și trebuie rezolvate, ca să nu ajungem într-o situație critică față de cea în care suntem la momentul de față”.
Virgilica si nepoteii!