Produsul intern brut a crescut cu 0,7% în primul semestru din acest ca comparativ cu perioada similară din 2023, conform Institutului Național de Statistică (INS). Este vorba despre datele provizorii (1), scrie HotNews.
Situația trimestrială, așa cum HotNews.ro a scris și în luna august, arată pentru T2 un procent de 0,8% (comparativ cu T2 2023). Comparativ cu trimestrul I, creșterea este de 0,1%.
Conform INS, o contribuţie negativă la creșterea PIB au înregistrat-o următoarele ramuri:
• Industria (-0,1%), cu o pondere de +17,5% la formarea PIB şi al cărei volum de activitate a scăzut cu -0,6%;
• Tranzacţiile imobiliare (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate sa redus cu -1,6%;
• Activitățile profesionale, științifice și tehnice;activitățile de servicii administrative și activitățile de servicii suport (-0,1%), cu o pondere de +7,6% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -1,3%;
Ce sectoare nu au avut contribuție la creșterea PIB:
• Informațiile și comunicațiile nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +7,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate nu s-a modificat;
• Intermedierile financiare şi asigurările nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +2,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a redus cu -0,9%;
• Administrația publică și apărarea; asigurările sociale din sistemul public; învățământul; sănătatea și asistența socială nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +14,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;
Care au fost contribuțiile pozitive:
• Agricultura, silvicultura şi pescuitul (+0,2%), cu o pondere de +1,8% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 10,9%;
• Activitățile de spectacole, culturale și recreative; reparațiile de produse de uz casnic și alte servicii (+0,2%), cu o pondere de +3,9% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 6,6%;
• Construcţiile (+0,1%), cu o pondere de +5,4% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 1,0%;
• Comerţul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; transportul şi depozitarea; hotelurile şi restaurantele nu au contribut la creşterea PIB, având o pondere de +23,2% la formarea PIB şi al căror volum de activitate s-a majorat cu 0,2%;
Impozitele nete pe produs, cu o pondere de +8,8% la formarea PIB, au contribuit cu +0,5% la creşterea PIB, volumul lor majorându-se cu +5,4%.
Consumul, principalul motor
Dacă ne uităm la categoriile de utilizări, creșterea s-a datorat:
- Cheltuielii pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărui volum s-a majorat cu +5,8%, contribuind cu +3,7% la creşterea PIB;
- Cheltuielii pentru consumul final individual al administraţiilor publice, al cărui volum s-a majorat cu +1,3%, contribuind cu +0,1% la creşterea PIB;
- Consumului final colectiv efectiv al administraţiilor publice, al cărui volum s-a redus cu -3,4%, contribuind cu -0,4% la creşterea PIB;
- Formării brute de capital fix, al cărui volum s-a majorat cu 6,0%, contribuind cu +1,4% la creşterea PIB;
- Exportul net a avut o contribuţie negativă la creșterea PIB (-3,5%), consecinţă a creşterii volumului importurilor de bunuri şi servicii, cu +4,0% corelat cu diminuare a volumului exporturilor de bunuri şi servicii, cu (-3,3%).
Bancherii își vor revizui în scădere prognoza de creștere a economiei pentru acest an, după anunțul făcut de Institutul Național de Statistică privind evoluția PIB pe primul semestru.
Economiștii șefi din bănci au fost neplăcut surprinși de creșterea de 0,8% din trimestrul al doilea (față de același trimestru din anul trecut), media anticipată de sondajul Bloomberg indicând o creștere de 2,3%. Chiar și așa, după Lituania (0,9% creștere) și Spania (tot 0,8% avans al PIB-ului), România se plasează în topul țărilor cu cele mai mari creșteri, potrivit Eurostat.
