România a avut de înfruntat o secetă vara aceasta cu temperaturi fără precedent care a decimat culturile de cereale. În acest context destabilizant pentru fermieri, răspunsul autorităților a fost lacunar, presărat cu promisiuni electorale care nu sunt suportate de capacitatea reală a bugetului, așa cum arată acesta în prezent. Pe deasupra, sistemul de subvenții guvernamentale este blocat de birocrație stufoasă și întârzieri care limitează agricultura internă la subzistență nefiscalizată, relatează Ziare.com.
Cezar Gheorghe, expert în piețele de mărfuri agricole, fondator AgriColumn și consilier pe probleme legate de agricultură pentru Guvernul României, a detaliat în cadrul ultimului episod al emisiunii Business Focus din cadrul Ziare.com tarele sistemului într-un moment crâncen pentru fermierii români.
În legătură cu răspunsul autorităților vara aceasta, Cezar Gheorghe a explicat contextual, dar tranșant că statul român acționează pompieristic, reactiv, fără niciun fel de anticipare a ceea ce s-ar putea întâmpla.
„2024 este practic vârful a tot ceea ce s-a întâmplat începând din anul 2020 și până astăzi. În mod tradițional, statul acordă anumite despăgubiri, de unde, ce și cum e problema lui în acest moment, dar toate sunt la modul exacerbate: „haide să stingem acest incendiu”. Se canalizează durerea fermierilor către o mașinărie de vot, având în vedere că în câteva luni vom avea alegeri prezidențiale și parlamentare. Asta este concluzia mea. Este rezultatul direct al ultimilor 34 de ani de nepăsare, de neputință, de lipsă de competență, lipsă de viziune, inclusiv interese transpartinice care au condus la acest rezultat.”
Specialistul a explicat modul în care, încă din timpul verii secetoase din 2020, agricultura română a avut din ce în ce mai mult de suferit, de pe urma lipsei de infrastructură de irigații, a penuriei de metode de prevenire a pagubelor cauzate de secetă, dar și din cauza modului dezorganizat în care au fost administrate contractele de tranzit cu Ucraina după izbucnirea războiului, care a adus o infuzie de importuri pe piața românească, în detrimentul direct al capacității de gestionare internă a competiției.
Pagubele din agricultură au început din toamna lui 2023. Răspunsurile „de prim ajutor” ale Ministerului Agriculturii
Cezar Gheorghe a punctat cum, în lipsa unor canale coordonate de irigații și a accesului la apă din sol, agricultura românească a mers din dezastru în dezastru.
„A venit fatidicul an 2024, care după ce a început secetos în toamna lui 2023, de ne-a făcut să cultivăm mult mai puțină rapiță, a început în mai cu primul val de căldură, care a măturat forțat rapița și grâul. Aici a fost prima problemă. (…) Dacă tu ai fereastra asta din 2020 până azi și nu faci nimic, nu te gândești la nimic, ce așteptări ai? Vei ține pe fermieri și pe toată lumea cu mâna întinsă? Vei fi populist? Mai dă-le Nicule 100 de lei sau 100 de euro sau nu știu ce, să ne amintim și protestele fermierilor? Cu acele comisulite ministeriale nu au făcut nimic efectiv. Acum la fel”, a punctat Cezar Gheorghe.
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a anunțat pe 28 august patru noi măsuri pentru fermieri şi spune că a avut discuţii cu mediul bancar şi cu Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) şi a găsit o formulă agreată pentru un mecanism prin care pune la punct un sistem de asigurare la secetă a unei suprafeţe agricole de 7 milioane de hectare, reprezentând culturi de toamnă şi primăvară. Prin acest mecanism se va asigura o despăgubire de până la 3.000 de lei pe hectar şi se va debloca creditarea fermierilor români.
O altă măsură destinată fermierilor este o completare solicitată de fermieri, la măsura Creditul Fermierului, care are o dobândă fixă de 1,95%. „În primul rând, creştem gradul de garantare de către FGCR la 100% din fondurile puse la dispoziţie ale Ministerului Agriculturii. Este nevoie de această modificare pentru a sprijini afacerile din agricultură şi producţia românească. În plus, creditul va putea fi utilizat şi pentru rambursarea ratelor aferente anilor 2023-2024, astfel încât fermierii să poată trece cu bine de acest an extrem de dificil, fără a avea presiunea ratelor şi dobânzilor”, a adăugat el.
De asemenea, pot beneficia de această formă de creditare şi fermierii care înregistrează credite restante, potrivit bazei de date a Centrului Riscului de Credit, cu condiţiile ca aceştia să deţină un proces verbal de constatare a calamităţilor în acest an. Pentru a asigura fondurile necesare, schema bugetului de ajutor de stat se majorează de la 1,4 miliarde la 1,8 miliarde lei, fără a afecta deficitul bugetar.
O altă măsură venită în sprijinul fermierilor se referă la suspendarea de drept a creditelor care au o dobândă mai mare de 2% plus ROBOR, a ratelor restante, precum şi a dobânzilor şi comisioanelor scadente, pentru fermierii care au un proces verbal de calamitate încheiat pentru anii agricoli 2023-2024. Suspendarea se face până la 31 decembrie 2025. Până la acelaşi termen se suspendă şi operaţiunile de executare silită pentru datorii către instituţiile bancare, IFN-uri, furnizori de utilităţi, furnizori sau distribuitori de inputuri.
„Vom acorda despăgubirile în cuantum de 1000 lei pe hectar înainte de începerea lucrărilor de toamnă, aşa cum am promis, în acest moment peste 80% din proceselor verbale de constatare a calamităţilor şi ne încadrăm în termenul asumat de 15 septembrie. Aceasta este activitatea noastră, acesta este respectul nostru pentru munca fermierilor români pe care îi susţinem prin măsuri şi programe, nu prin vorbe goale aruncate în spaţiul public!”, mai spune Florin Barbu.
Fondurile necesare pentru acest mecanism vin pe de o parte din contribuţia de 3% din subvenţia plătită de către fermieri, pe care o completăm cu aproximativ 17 milioane de euro anual din partea Uniunii Europene, din fondul de risc şi la care se adaugă o contribuţie de la bugetul de stat, a explicat Cezar Gheorghe. Problema pusă de specialist ține de realitatea acestor promisiuni însă.
„Se acordă despăgubiri de 1.000 de lei pe hectar. Vom vorbi cu asiguratorii să asigurăm până la 3.000 de lei pe hectar. Dar când o să asigure asiguratorii, când voi aveți un fond în care ați oprit 3% din subvenție și cum să asigure cineva cu 30 de lei sau cu 40 de lei 3.000 de lei pe un hectar? E aritmetică pură, nu e altceva. Mai departe, acele mesaje populiste, că am vorbit cu băncile, că vom suspenda toate datoriile fermierilor la distribuitori și la IFN-uri: Ați blocat tot agribusiness-ul din România dacă faceți asta până la 31 decembrie 2025. Distribuitorul moare, moare pe lanț și fermierul, că nu are cine să-i mai dea efectiv input-urile, adică semințele, produsele pentru protecția culturilor și îngrășămintele”, a punctat specialistul.
Subvențiile APIA: purgatoriul ajutoarelor europene și de stat
Una din cele mai mari probleme întâmpinate de fermieri când vine vorba de ajutoarele de stat ține și de subvențiile repartizate de către Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA). Ajutoarele financiare oferite de APIA sunt parte a politicii agricole comune a Uniunii Europene și sunt destinate să sprijine fermierii și să contribuie la dezvoltarea sectorului agricol. Scopul principal al subvențiilor APIA este de a susține veniturile agricultorilor, de a încuraja practicile agricole sustenabile și de a asigura stabilitatea pieței alimentare.
Ajutoarele acordate sub diferite forme, cum ar fi plăți directe către fermieri, plăți pentru practici agricole ecologice, și finanțări pentru dezvoltarea rurală sunt deseori blocate timp de luni de zile, sunt în cuantumuri mici, sau nu ajung direct la cei care lucrează pământul, oprindu-se la proprietarii de terenuri.
Cezar Gheorghe a explicat că deseori birocrația stufoasă și problemele mari de digitalizare țin plățile către fermieri pe loc: „România este foarte atomizată. Și vorbim aici de deținătorii de terenuri, de exploatațiile agricole mici, foarte mici, medii și mari. Alea mari le numărăm pe degete, alea medii le numărăm pe câteva mii și așa mai departe.”
Potrivit explicațiilor oferite de expert, APIA ar trebui în mod normal să funcționeze ca un birou de plăți între Uniunea Europeană și fermierii români. „Îi primești dintr-o parte, trebuie să-i distribui în partea cealaltă. Este extrem de simplu. Dar birocratizarea și întârzierea sunt generate și de cadastrare. Pentru că în acest moment se pot întâlni situații în care aceeași parcelă de teren este revendicată poate de trei sau de patru ferme. Și când ți-a venit harta satelitară și îți arată Geosys că de fapt parcela aia aparține și lui X și lui Y care revendică și el pentru subvenții, totul se blochează circa cinci-șase luni de zile.”
Cezar Gheorghe a punctat, totodată că problemele sunt deopotrivă legislative. Fără un cadru legal robust, cum ar fi o transparență clară dată de Legea Cadastrări, hibele din sistemul informatic al APIA vor continua să blocheze fonduri.
„Foarte mulți angajați, de sute de ani acolo, ca să mă exprim așa sarcastic, care asta știu să facă, tabele pe hârtie. Angajații din direcțiile județene în teritoriu – la fel – fac tabele pe hârtie, circa 1000 de oameni.” Dar în același timp, explică expertul, nu există o evidență clară a numărului exact de hectare însămânțate, cum arată stadiul vegetativ al recoltelor, care este prognoza de recoltă, cât s-a recoltat pe stagii de recoltare, câtă marfă mai există în stocul fiecărui fermier sau câtă a ajuns în mâna comercianților, procesatorilor sau exportatorilor, care merge la export.
Fondatorul AgriColumn a criticat totodată și politica agricolă a statului, menționând că există o lipsă de coordonare și transparență în implementarea măsurilor de sprijin pentru fermieri. Acesta a punctat că întârzierile în acordarea subvențiilor APIA sunt cauzate, la bază, de sistem birocratic învechit și nefuncțional. „Aceste întârzieri se datorează stilului birocratic, stilului scris cu mâna pe hârtie, nu știm de asta ai să vedem, softul nu funcționează.”
