Prea mulți angajați la stat, membri de partid pe post de „plimbători de hârtii”, prea multe institute și agenții de stat create „din pix”, o datorie publică și un deficit din ce în ce mai mare, cea mai mare inflație din UE, sunt doar câteva dintre problemele raportate de economiști, după patru ani de guvernare, marcată profund de PSD și PNL, relatează Ziare.com.
Ultimii ani i-au avut la guvernare și pe USR și UDMR, pentru o perioadă mai scurtă, formațiuni care au ajuns din nou, la masa negocierilor, pentru formarea unei coaliții cu PSD și PNL. Negocierile întâmpină mari obstacole, potrivit partidelor aflate în dialog. Unii lideri și-ar dori reforme ferme, alții ar vrea, mai degrabă, ridicarea taxelor și a impozitelor.
Oricine ar prelua guvernarea, va avea de gestionat o situație dificilă din punct de vedere economic, sub presiunea recesiunii. Politicile implementate în ultimii ani, la nivelul Ministerului de Finanțe, au făcut mai degrabă rău decât bine, economiei, avertizează specialiștii din domeniu.
În această săptămână, Agenţia de rating Fitch a revizuit, de la stabil la negativ perspectiva IDR a României – datorii pe termen lung – la ‘BBB-‘. Printre motivele invocate, Fitch a menționat incertitudinea politică, dar şi derapajele fiscale şi cheltuielile nesustenabile.
Problemele economice au fost recunoscute inclusiv de premier.
„România trece prin turbulenţe cauzate de instabilitatea politică şi anularea alegerilor prezidenţiale”, a declarat președintele PSD, Marcel Ciolacu, în această săptămână.
Radu Nechita, economist: „Guvernanții sunt rău intenționați și iresponsabili”
Radu Nechita, profesor universitar de economie, a remarcat nereguli grave în modul de operare al Ministerului de Finanțe, condus de către Marcel Boloș (PNL).
„În momentul în care se vine cu un buget care este construit din start cu un deficit, în condițiile în care avem creștere economică, acest lucru este, pentru mine, inacceptabil. Eu am înțeles, l-am citit pe Keynes, care a spus că în perioadele de recesiune trebuie făcut deficit, pentru a relansa activitatea economică, pentru că altfel, rămânem în criză.
Însă, în perioadele de creștere economică, nu te apuci să construiești bugetul pe deficit! Chiar dacă alte țări, mai bogate decât noi, își permit astfel de trăsnăi, luxul unor politici greșite, tu, România, trebuie să te pregătești cu un buget echilibrat, chiar cu excedent bugetar, în perioadele de creștere economică, tocmai pentru a fi în măsură pentru ca în perioadele cele mai grele, să ai rezerve pentru a trece cu bine peste aceste perioade, de criză”, a declarat Nechita, pentru Ziare.com.
În acest ritm, România se îndreaptă cu viteză „spre zid”, e de părere economistul. An de an, țara noastră funcționează pe datorie, în baza unor împrumuturi din ce în ce mai scumpe.
„Toți au făcut la fel, și-au construit bugetul pe deficit, din start. Nu există buget care să țină cont de faptul că se adună deficit după deficit. De la zero am ajuns la 50% datorie publică. Noi mergem spre zid, claxonând. Mergem cu entuziasm exact la fel. Cheltuielile publice sunt sigure, dar guvernanții supraestimează veniturile. Supraestimează niște venituri fiscale nu pentru că sunt incompetenți. Ei știu foarte bine ce fac. Sunt rău intenționați. Știu că veniturile bugetare sunt supraestimate. Ei spun că încasează 100 de miliarde, însă știu că voi încasa numai 90 de miliarde. Apoi, la finalul anului, constată că veniturile au fost mai mici, iar deficitul este mai mare decât cel prognozat.
Deficitul este anunțat ca x% din PIB. Nu așa trebuie anunțat. Este o păcăleală, pentru că în momentul în care spui că avem 5% din PIB sau 10% din PIB, deficitul bugetar este undeva la 20-25% din veniturile bugetare. Ce familie, ce firmă poate continua decenii la rând pe deficit 20-25% din venituri? Este iresponsabilitate”, a mai comentat expertul.
Radu Nechita a explicat, de asemenea, ce înseamnă retrogradarea României, de agențiile de rating, precum Fitch.
„Se mai poate continua așa până când oamenii nu vor mai avea încredere în capacitatea ta (ca stat) de a plăti la timp, iar această încredere este reflectată, estimată, tradusă de agențiile de rating, care ne încadrează la BBB-, care este exact nota ultimă care ne permite să fim la ‘investment grade’ (…) Tot ceea ce vine sub acest nivel înseamnă ‘speculative grade’, până la ‘junk bonds’, care sunt notate cu C, D și așa mai departe. Deci, în momentul în care nota noastră scade sub BBB-, va exista o dobândă mult mai mare pe care va trebui să o plătim. Ne vom împrumuta mult mai scump”, a declarat Nechita.
Politicile iraționale, respectiv acțiunile „politicienilor iresponsabili” vor produce efecte negative în mod direct, asupra tuturor cetățenilor, a mai avertizat cadrul universitar.
„Asta privește pe toți românii, nu doar pe contribuabilii care vor trebui să plătească din buget mai mult la datoria publică. Ne afectează pe toți cei care ne gândim într-un viitor mai mult sau mai puțin îndepărtat să luăm bani cu împrumut. Degradarea ratingului de țară se traduce și-n degradarea tuturor firmelor care vor să ia împrumut, implicit și a băncilor din România. Suntem pe marginea prăpastiei. Scăderea ratingului ne împinge în prăpastie pentru că atât statul român, cât și toți românii se vor împrumuta la dobânzi semnificativ mai ridicate decât până acum.
O agenție de rating a revizuit chiar de la ‘stabil’, la ‘negativ’ perspectivele. Altfel spus, deja agențiile de rating transmit semnale în piață că da, este probabil să reducem nota la purtare, la acești politicieni iresponsabili, iar nota de plată o vom plăti noi, contribuabilii, care vom dori să ne împrumutăm pentru achiziționarea unei locuințe, a unei mașini, pentru o vacanță, pentru o afacere. Dobânzile la toate formele de credit vor sări în sus”, a concluzionat Nechita.
Adrian Negrescu, analist economic: „Ministrul liberal Boloș ar fi trebuit să înțeleagă cum funcționează economia”
În ceea ce privește planul ministrului Boloș, de la Finanțe, pentru noua coaliție, Adrian Negrescu susține că perspectivele nu sunt optimiste.
„Am văzut un prim plan de guvernare, un comunicat de presă cu principalele tendințe, inclusiv în zona fiscală, pe care noul guvern, noua coaliție le propune. Mi-e teamă că dacă vor merge pe principiile enunțate, economia se va duce în recesiune. Vedem prea multe semne de întrebare legate de politica fiscală.
Gândiți-vă că în acel document ni se spunea că se va menține cota unică, dar și că vor introduce un impozit progresiv pe marile averi. Oare cei care au venit cu aceste idei nu au găsit în cartea de economie de clasa a X-a că nu poți avea două sisteme fiscale în același timp, într-o singură țară?! Poate reinventăm fiscalitatea, din această perspectivă”, a declarat analistul economic, pentru Ziare.com.
Adrian Negrescu crede că politicile stabilite de la ministerul de Finanțe, din ultimii ani, au descurajat antreprenorii români.
„Mai mult decât atât, nu se vorbește deloc despre ceea ce se va întâmpla cu TVA-ul, cu impozitul pe venit, cu impozitul pe cifra de afaceri a marilor companii, cu impozitul pe dividende în 2025, când de la asta trebuia să plecăm, să dăm asigurări mediului de afaceri că nu vom crește taxele și că vom oferi predictibilitate economică. În ultimii doi ani de zile am avut peste 500 de modificări ale Codului fiscal. Se modifică taxele în România mai ceva precum cotele apelor Dunării.
E greu să faci un plan de afaceri, în aceste condiții. Fără predictibilitate, și bruma aceasta de investitori pe care am reușit să o atragem în acești ani, s-ar putea să plece. Exodul capitalului pe fondul creșterii taxelor, din 2025, reprezintă un pericol extrem de mare pentru România”, a transmis Negrescu.
Faptul că un ministru „liberal” implementează măsuri nocive antreprenorilor, este un lucru cel puțin bizar, lasă de înțeles analistul.
„Din păcate, nu au adus mai mulți bani la buget, aceste măsuri. Doar foarte puțini, deși au crescut taxele, au introdus tot felul de e-uri fiscale, dar iată, efectele nu se văd. În continuare, avem cea mai mare evaziune pe zona de TVA, avem cel mai mic grad de colectare din Europa a banilor la buget, practic nu s-au făcut pași înainte, pe care speram să-i vedem, mai ales având la frâiele Ministerului de Finanțe un ministru liberal, care ar fi trebuit să înțeleagă cum funcționează economia”, a concluzionat consultantul.
Mircea Coșea: „Marcel Boloș este, probabil, una dintre explicațiile căderii PNL. Sper să existe o guvernare bazată pe tehnicieni”
Despre boacănele ministrului Boloș a vorbit și economistul Mircea Coșea, într-un interviu pentru Ziare.com, săptămâna trecută:
„Populația a arătat că dorește o schimbare, iar această schimbare trebuie făcută astfel încât partidele care au câștigat, să aibă o altă viziune asupra guvernării, adică o guvernare care să aibă în componență specialiști, tehnicieni. Trebuie să se renunțe la abordarea politicianistă ce presupune aducerea în guvern o unor persoane care nu au pregătirea necesară, care nu știu despre ce e vorba, care greșesc concepția de guvernare.
Domnul de la Finanțe (n.r. – ministrul Boloș), al liberalilor, este probabil una dintre explicațiile căderii PNL. Politica sa de alimentare a bugetului prin inflație, de asuprire a sectorului productiv, a mediului de afaceri, sigur că a nemulțumit. Sper să existe o guvernare bazată pe tehnicieni”, a punctat Coșea, pentru Ziare.com.
Cine a condus Ministerul de Finanțe, înainte de Marcel Boloș
În ultimii patru ani, România a avut nu mai puțin de cinci miniștri la Finanțe:
Florin Cîțu (PNL) – noiembrie 2019 – decembrie 2020
Alexandru Nazare (PNL) – decembrie 2020 – iulie 2021
Florin Cîțu (PNL) – iulie 2021 – august 2021 (interimar)
Dan Vîlceanu (PNL) – august 2021 – noiembrie 2021
Adrian Câciu (PSD) – noiembrie 2021 – iunie 2023
Marcel Boloș (PNL) – iulie 2023 – decembrie 2024
