După SUA, progresismul bagă și Germania în gard: haos politic și anticipate în martie

După înfrîngerea umilitoare a democraților americani, marii promotori ai curentului globalist-progresist, vine la rînd Germania să deconteze scump aceleași teme ale ultimilor ani. Ieri, coaliția de guvernare a Germaniei s-a prăbușit, după ce cancelarul Olaf Scholz l-a demis pe ministrul de finanțe și a deschis calea pentru alegeri anticipate. Locomotiva Europei a colapsat și unica întrebare rămîne ce scor electoral va obține la anticipatele din martie extrema-dreaptă AFD.

După demiterea ministrului de finanțe Christian Lindner, membru al partidului liberal FDP, urmată de demisiile tuturor miniștrilor liberali, Scholz sper să reziste pe poziție măcar pînă în ianuarie, cînd ar urma să ceară un vot de încredere în Bundestag.
Problema e că demiterea ministrului Finanțelor vine cu doar o săptămînă înainte de a se lua decizii majore în parlament legate de bugetul pe 2025. Cum ar putea Scholz să umple golul respectiv în doar cîteva zile după eliminarea lui Lindner e greu de estimat.
De la ce s-a ajuns la această situație?

Simplu: de la măsurile progresiste, luate în ultimii ani de UE și asumate de Germania, începînd cu energiile verzi.
Acum cîteva zile, s-a scurs în spațiul public un document în care Lindner făcea apel la schimbări fundamentale ale politicii economice. Pozițiile lui Lindner au pus partidul său în contradicție clară cu ceilalți doi membri ai coaliției – în timp ce opoziția conservatoare CDU le-a salutat ca un bun punct de plecare pentru cooperare.

Documentul intitulat „Tranziția economică pentru Germania – concepte economice pentru creștere și echitate între generații”, consultat de publicația Clean Energy Wire, care detaliază abordările politice ale FDP al lui Lindner, în special în ceea ce privește acțiunile climatice și transformarea economică, nu a făcut obiectul consultărilor cu SPD al lui Scholz și nici cu Partidul Verde al ministrului economiei, Robert Habeck. Printre altele, partidul liberal solicită relaxarea unei game largi de legi privind reducerea emisiilor, reducerea plăților de asigurări sociale, scăderea impozitelor și renunțarea la „calea unică” a Germaniei în ceea ce privește politica climatică, cerințe greu de conciliat cu pozițiile de bază ale SPD și ale Verzilor.

În document, Lindner solicita „o revizuire fundamentală a deciziilor politice cheie” pentru a proteja economia Germaniei. Măsurile-cheie pentru reducerea emisiilor, cum ar fi obiectivele privind energia verde, ar trebui amînate, iar obiectivele naționale mai ambițioase privind clima ar trebui abandonate și înlocuite cu obiective și reglementări europene comune. Germania urmărește neutralitatea în ceea ce privește gazele cu efect de seră pînă în 2045, o decizie a guvernului anterior care a fost declanșată de o hotărîre judecătorească istorică privind echitatea între generații. UE vizează neutralitatea climatică pînă în 2050.

În același timp, însă, Lindner a cerut abrogarea unor norme-cheie ale UE: „Germania ar trebui să facă presiuni pentru abrogarea reglementărilor privind eficiența energetică, eficiența energetică a clădirilor și limitele parcului auto la nivel european”, se arată în document.

Ministrul a solicitat, de asemenea, abolirea reglementărilor privind raportarea emisiilor la nivelul UE pentru companii și dorește să formeze alianțe între statele membre care „vizează abolirea taxonomiei UE, a Directivei UE privind raportarea privind durabilitatea întreprinderilor, a Directivei UE privind obligația de diligență în materie de durabilitate a întreprinderilor și a Planului de acțiune privind economia circulară”.

De asemenea, ministrul a declarat că dorește să reducă programele de sprijin de stat, de exemplu pentru energiile regenerabile, programul „contracte climatice” pentru transformarea industriei, un proiect-cheie al ministrului economiei Habeck, sau finanțarea pentru renovarea clădirilor eficiente din punct de vedere energetic.

Scurgerea de informații a provocat o undă de șoc în rîndul partidelor guvernamentale și al cabinetului Scholz, într-un moment în care coaliția sa trebuie să decidă un proiect comun de buget care să fie prezentat săptămîna viitoare comisiei de buget a parlamentului. Potrivit revistei de știri Der Spiegel, Scholz a programat o serie de întîlniri personale cu Lindner și Habeck în această săptămînă, în încercarea de a restabili ordinea și unitatea în coaliție și de a decide cum pot fi închise golurile rămase în buget.

Luarea unei decizii cu privire la buget a fost complicată de hotărîrea Curții Constituționale privind limita de îndatorare de la sfîrșitul anului 2023, care a declarat ilegală alocarea a 60 de miliarde de euro pentru Fondul pentru climă și transformare (CFT) al țării. Aceasta a însemnat că bugetul pentru 2024 a trebuit să fie refăcut și adoptat retroactiv, o situație pe care guvernul a declarat că dorește să o evite de această dată, convenind asupra unui buget mai devreme în noiembrie.

Bugetul este așteptat într-un moment de mare dificultate pentru industria germană, care speră să obțină un sprijin de miliarde de euro în bugetul pentru 2025 pentru contribuția sa la atingerea neutralității în ceea ce privește gazele cu efect de seră. Reuniunile la nivel înalt privind politica industrială, organizate separat de cancelarul Scholz și de ministrul de finanțe Lindner, au fost cele mai clare semne ale divergențelor dintre partide în ceea ce privește domeniile-cheie de politică ale coaliției, mai consemnează Clean Energy Wire. (de Bogdan Tiberiu Iacob, Inpolitics)