După 18 ani de la aderarea în Uniunea Europeană, România va adera, într-un final, și la Spațiul Schengen, în totalitate, începând cu 1 ianuarie 2025. Totuși, vor fi menținute controale între țara noastră și vecinii bulgari și maghiari încă șase luni, relatează Ziare.com.
Controalele ce vor fi menținute până la jumătatea anului viitor nu ar trebui să reprezinte surse de îngrijorare, susțin analiștii.
„Să nu ne așteptăm la cozi, așa cum am avut până acum, până în acest an. E posibil să vedem doar niște analize de risc, niște controale pe zona de marfă și doar în cazul unor produse specifice, mai ales la cele accizabile. Mă refer aici la băuturi alcoolice, la tutun, la transportul de carburanți și la alte produse care prezintă un risc de evaziune mai mare. În rest, nu mă aștept ca în zona transportului public de persoane, a traficului de marfă clasică, să vedem în continuare controale.
E doar o măsură de precauție, până ce vom reuși să transformăm aceste granițe într-o poartă „verde” către și înspre Uniunea Europeană”, a declarat analistul economic Adrian Negrescu, pentru Ziare.com.
Europarlamentarul Eugen Tomac a oferit, de asemenea, un punct de vedere pe marginea acestui subiect.
„De la 1 ianuarie dispare frontiera între noi și Ungaria, deci vom fi în Spațiul Schengen și se va trece peste tot, unde este drum între noi și vecini, ceea ce înseamnă că România intră în cel mai mare spațiu de liberă circulație din lume. Odată cu intrarea României și Bulgariei în Spațiul Schengen, 450 de milioane de cetățeni europeni vor circula liber, din Norvegia până în Grecia și din Franța până în România, ceea ce este un lucru extraordinar.
Acum, acordul Schengen prevede ca în situații excepționale, cu notificarea Comisiei, unele state pot reintroduce controale la frontieră, pe o perioadă de maximum șase luni de zile. Aceste controale nu trebuie să ne sperie, pentru că nu sunt controalele clasice pe care le știm noi, de verificare a tuturor actelor, ci controale standard, realizate de poliție. Vorbim despre o patrulă care selectiv, poate opri orice mașină care traversează frontiera. Asta se va întâmpla. Această abordare o întâlnim între Germania și Austria, nu peste tot, între Franța și Italia, dar nu peste tot. Deci de la 1 ianuarie se deschid frontierele, dar între România și Ungaria vor exista patrule de poliție care selectiv, vor verifica unele transporturi, pentru că evident, fenomenul migrației ilegale nu dispare, iar toată lumea rămâne vigilentă”, a declarat Tomac, pentru Ziare.com.
Potrivit ministrului Justiției, Cătălin Predoiu, vor fi efectuate „controale aleatorii, exact ca între Austria și Ungaria”. În acest caz, românii care vor să plece în vacanță, în Bulgaria sau Grecia, nu trebuie să se îngrijoreze.
România asigură securitatea frontierelor UE încă din 2007, susține MAE
Aderarea la spațiul Schengen reprezintă un drept și o obligație asumată prin Tratatul de Aderare la UE, amintește Ministerul Afacerilor Externe, pe site-ul oficial. România a semnat Tratatul de aderare în 2005, alături de Bulgaria. Din ianuarie 2007, cele două state au devenit membre ale Uniunii Europene, dar fără a face parte și din Spațiul Schengen, deși țara noastră asigură de facto securitatea frontierelor externe ale UE, de la momentul aderării în blocul comunitar.
În iunie 2011, cu prilejul reuniunii Consiliului Justiție și Afaceri Interne, a fost recunoscută îndeplinirea de România a criteriilor prevăzute pentru aderarea la Schengen. De asemenea, tot atunci, Parlamentul European avizase favorabil proiectul Deciziei privind aderarea României și Bulgariei la Schengen.
State precum Austria și Olanda s-au opus de-a lungul timpului, aderării României la Schengen, prin invocarea de diverse motive, precum circuitul migraționist, necontrolat de țara noastră și vecinii din sud. Abia în martie 2024 au fost eliminate controalele la frontierele aeriene și maritime pentru România și Bulgaria, iar din ianuarie 2025 vor fi eliminate și cele efectuate pentru transportul pe cale terestră.
În acest context, George Simion, liderul AUR, a lansat acuzații grave la adresa premierului PSD Marcel Ciolacu și a partenerilor din PNL.
„Trebuie să știți exact care a fost prețul aderării noastre și pe cale terestră în Spațiul Schengen. Marcel Ciolacu și Sebastian Burduja, ministrul Energiei, au negociat cu Viktor Orban cedarea E-ON Energie către o companie de stat maghiară și cedarea hidrocentralelor și Hidroelectrica cu drept de preempțiune pentru statul maghiar. Am mai dat ceva din noi, am cedat suveranitatea energetică a României”, a transmis politicianul din opoziție.
