Rata anuală a inflaţiei în luna octombrie 2024 comparativ cu luna octombrie 2023 a fost 4,7%, potrivit datelor transmise marți de Institutul Național de Statistică și citate de HotNews.
Pe termen scurt, inflația va crește în ultimele luni ale anului curent (BNR anticipează un nivel de 4,9% la sfârșit de an), pe seama creșterii prețurilor combustibililor și al tarifelor la energia electrică.
Ulterior, rata anuală a inflației se va înscrie pe o traiectorie de reducere lentă. În aceste condiții, aceasta se va plasa la 4,9% în decembrie 2024, arată datele prezentate luni de Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu cu ocazia publicării Raportului trimestrial asupra inflației
Comparativ cu prognoza din Raportul anterior, rata anuală a inflației IPC se situează la valori mai ridicate, cu diferențe mai ample în special până în trimestrul III 2025. La finele anului curent ajustarea este de +0,9 puncte procentuale. Aceasta a fost determinată în principal de evoluțiile și perspectivele mai nefavorabile pe segmentul alimentelor, în special grupa alimentelor proaspete, dar parțial și pe segmentul alimentelor procesate.
Ca urmare a secetei pedologice prelungite din această vară, dinamica anuală a prețurilor volatile ale alimentelor (LFO) este anticipată a rămâne în plaja valorilor de două cifre în prima parte a intervalului de proiecție, potrivit Băncii Naționale
Cum spuneam, prognoza inflației pentru sfârșitul anului 2024 a fost revizuită la 4,9% a/a de la 4,0% a/a. Revizuirea s-a datorat în principal creșterii prețurilor la alimente proaspete din cauza secetei severe și a prețurilor reglementate la energie electrică.
Mesaje suplimentare ale guvernatorului BNR Isărescu la conferința de presă, potrivit unei analize a BCR :
- stabilitatea cursului de schimb a jucat un rol important în amortizarea presiunilor asupra prețurilor de import;
- banca centrală rămâne îngrijorată din cauza creșterii salariilor decuplate semnificativ de productivitate, care se reflectă în dezechilibre externe și presiuni inflaționiste
- Leul este ușor supraevaluat- cu mai puțin de 5%- , ceea ce nu explică deficitul extern mare;
- banca centrală este preocupată de povestea dublelor deficite, ambele deficite fiind în jur de 8% din PIB, ceea ce se reflectă în prime de risc mai mari pentru România;
- banca centrală este alertată de creșterea rapidă a puterii de cumpărare și creșterea puternică a creditelor de consum care alimentează consumul populației;
