În 24 de ore, Mircea Geoană face două manevre extrem de ciudate, dar care pot fi conexate într-un scenariu care devoalează faptul că pe candidatul la Cotroceni îl sperie tot mai tare criticile presei și ale adversarilor politici, astfel că recurge la gesturi disperate. Vorbim de un proces colectiv deschis unor ziariști fără a fi măcar clar motivul, ca și de lansarea unui comunicat ieșit din comun, care induce ideea că cine îl va mai ataca de aici încolo pe candidat se va poziționa automat de partea Rusiei.
Pe portalul instanțelor românești a fost introdus ieri un nou dosar, după ce Mircea Geoană a deschis un proces trustului de presă Realitatea, ca și ziaristelor Anca Alexandrescu, Nicoleta Cone și Delia Vrînceanu, cu solicitare de despăgubiri. Până la această oră nu există informații legate de cuantumul despăgubirilor ori de motivul pentru care Geoană se consideră calomniat, dar criticile la adresa nr.2 în NATO vehiculate în ultima vreme în presă, inclusiv la postul Realitatea, nu vizează noutăți, ci doar amintirea unor fapte mai vechi din cariera politicianului.
Intrarea unui politician – mai ales unul cu o înaltă funcție internațională – în război cu un trust de presă într-un an electoral în care el țintește o funcție înaltă în statul român e un demers, trebuie spus, destul de rar întîlnit, mai degrabă existînd, de regulă, tendința de ”netezire” a asperităților în relația cu mass-media. De ce ar deschide Geoană, brusc, un asemenea front de luptă?
Azi, s-a produs un al doilea eveniment în tabăra Geoană, încă mai bizar.
Mișcarea „România Renaște!”, platformă creată special pentru susținerea candidaturii acestuia, a dat un comunicat în care
”trage un semnal de alarmă în ceea ce privește imixtiunea rusească în viitoarele alegeri din România și solicită instituțiilor abilitate să ia măsuri pentru contracararea acestui pericol”.
”Traversăm un context geopolitic complicat, ne aflăm într-o vecinătate vulnerabilă și instabilă și suntem subiecți, din ce in ce in ce mai vizați, ai unui război hibrid pe care Rusia îl conduce cu perseverență și măiestrie. A ignora, în aceste condiții, imixtiunea Rusiei în viața politică și socială a României, influențarea opiniei publice prin acțiuni directe sau prin intermediul idioților utili, este un act iresponsabil. A lăsa, prin această ridicare din umeri, ca mesajele despre aceste subiecte să fie dictate în spațiul public de marionetele Rusiei, este o breșă reală de securitate.
Comunicarea în rețelele sociale românești a ajuns să fie dominată de grupările și indivizii ale căror mesaje rimează cu cele ale Rusiei. Nu pentru că cei care rezonează cu aceste mesaje ar fi atât de mulți cât ne-ar lăsa numărul conturilor să credem, ci pentru că, în spatele zgomotului, stau nu de puține ori trolii Kremlinului, lucru dovedit în repetate rânduri prin eforturile ziariștilor sau ale organizațiilor civice. Numărul paginilor de Facebook, ale conturilor de Instagram sau TikTok, care explică de ce România nu trebuie să acorde sprijin Ucrainei, îl depășește de multe ori pe cel al conturilor de pe care se susține, cu atât mai puțin se explică, opusul. Unele analize ridică la 47% dominația acestor conturi în spațiul Facebook/Meta. Paginile și conturile din această categorie sunt întreținute sintetic, în spatele lor nu sunt indivizi care postează ceea ce cred, ci boți care postează ceea ce li se dictează a posta, fapt și el dovedit, tot prin eforturile societății civile” se arată în comunicat.
”Mișcarea „România Renaște!” nu contestă dreptul la opinie și înțelege perversitatea modului de funcționare a rețelelor sociale, în special, și a comunicării în masă, în general. Acestea sunt noile reguli ale jocului politic, joc pe care Moscova îl joacă mult mai bine decât Occidentul, și cei susținuți de ea mult mai bine decât ceilalți. Ceea ce nu înțelegem este lipsa de reacție și apatia comunicațională a instituțiilor statului român în momente delicate ca acesta pe care îl traversăm. De la începutul războiului, membrii Parlamentului României primesc pe Whatsapp mesaje de oprire a sprijinului pentru Ucraina, respectiv, în aceste zile, de vot împotriva acordului bilateral. Desigur, comunicarea cu reprezentanții aleși este dreptul (am spune chiar responsabilitatea) fiecărui cetățean și chiar ar trebui ca aceasta să fie încurajată. Este foarte interesant, însă, că cetățenii care comunică astfel cu aleșii lor folosesc numerele de telefon și adresele de email personale ale acestora, deși aceste date nu sunt publicate. O breșă în sistemul informațional al Parlamentului sau aportul cozilor de topor la „democrația participativă” românească?
Dincolo de manipularea opiniei publice, imixtiunea rusească în alegerile din țări din Occident ar trebui să ne fie lecție pentru a o lua în serios și a o contracara în alegerile noastre. Nu de alta, dar se apropie alegeri importante. Politica externă este de așteptat, ba chiar de dorit, să facă parte din subiectele discutate în campania electorală. Ar trebui să ne asigurăm că aceasta va fi nu spre încântarea trolilor anti-occidentali, atât cei din ograda proprie cât și cei din fermă de la Moscova, ci spre înțelegerea de către cetățeni a pozițiilor și aptitudinilor fiecărui candidat” conchide comunicatul, semnat de Alina Inayeh, purtător de cuvânt al Mișcării „România Renaște!”.
