La aproape nouă luni de la aderarea României la Schengen maritim și aerian, miniștrii de interne din Uniunea Europeană au decis joi, 12 decembrie, că țara noastră și Bulgaria vor adera pe deplin la spațiul Schengen începând cu 1 ianuarie 2025, eliminând controalele la frontierele terestre cu statele membre. Decizia urmează să fie formalizată în cadrul Consiliului Justiție și Afaceri Interne din decembrie 2024, deși vor continua să fie făcute verificări aleatorii timp de 6 luni după ce mai multe țări au impus controale la graniță în ultimele luni, aplicând Codului Frontierelor Schengen pentru situații excepționale, relatează Ziare.com.
„Ne putem bucura în sfârșit de un drept bine meritat, dobândit legitim. Aderarea la Schengen e un pas firesc și necesar în consolidarea statului României de membru cu drepturi depline UE. Avantajele apartenenței noastre la spațiul comun sunt multiple și au impact direct asupra cetățenilor, economiei și imaginii externe a țării”, a transmis Klaus Iohannis.
„Eliminarea controalelor la frontiere înseamnă circulație mai rapidă și simplă, timp petrecut la granițe considerabil redus, iar costurile logistice pentru companii vor scădea, astfel că vor crește competitivitatea produselor și serviciilor românești pe piața europeană. Acum investitorii străini vor vedea un avantaj în țara noastră”, a mai spus președintele.
Ce se va schimba, concret, pentru călători și companiile de transport, de la 1 ianuarie
Aderarea completă a României la spațiul Schengen, inclusiv la frontierele terestre, aduce multiple beneficii atât pentru cetățeni, cât și pentru mediul de afaceri.
Pentru călătoriile individuale la frontierele terestre vor apărea, ca noutate, următoarele beneficii:
- Eliminarea controalelor la frontieră: Cetățenii români vor putea traversa frontierele cu Ungaria și Bulgaria fără a fi supuși controalelor vamale, ceea ce va se estimează că va reduce în mod concret timpii de așteptare și va facilita călătoriile spontane.
- Simplificarea documentației de călătorie: Pentru deplasările în spațiul Schengen, va fi necesar doar un document de identitate valabil, eliminând necesitatea pașaportului sau a altor documente suplimentare.
Pentru companiile de transport de marfă și comerț vor exista următoarele avantaje:
- Reducerea timpilor de tranzit: Eliminarea controalelor la frontierele terestre va putea permite camioanelor să circule fără opriri prelungite, ceea ce va putea duce la livrări mai rapide și la optimizarea lanțurilor de aprovizionare.
- Scăderea costurilor operaționale: O reducere a timpilor de așteptare la granițe ar putea diminua cheltuielile legate de combustibil și salarii pentru șoferi, crescând astfel profitabilitatea companiilor de transport și comerț.
Potrivit declarațiilor mai multor oficiali români și străini, integrarea în spațiul Schengen sporește încrederea investitorilor străini, datorită facilitării comerțului și mobilității, ceea ce poate duce la noi investiții și parteneriate economice. Mai mult, România și Bulgaria primesc un vot de încredere, practic, din partea comunității europene, iar acest lucru pavează în continuare drumul și pentru aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE).
Integrarea completă în Schengen demonstrează că România respectă standardele europene în ceea ce privește gestionarea frontierelor, securitatea și mobilitatea, fapt care transmite un mesaj puternic de încredere către partenerii internaționali, inclusiv către membrii OCDE, despre angajamentul României de a respecta normele și valorile internaționale.
Mai amintim și că, în calitate de membră Schengen, România își consolidează capacitatea de a colabora cu alte state membre ale UE în domenii cheie, precum securitatea, migrația și comerțul, un avantaj important în procesul de aderare la OCDE, care prioritizează colaborarea între membri pentru soluționarea problemelor globale și regionale.
Votul de încredere a fost oferit. Acum trebuie ca autoritățile să ia măsurile necesare pentru ca avantajele economice ale aderării să fie reale și cuantificabile
Radu Dinescu, secretarul general al Uniunii Naționale a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR), a declarat în direct pentru Euronews România că „este un beneficiu uriaș, o zi istorică, cetățenii României vor putea să treacă cu autoturismele frontierele interne din UE către Ungaria și Bulgaria, fără să mai aștepte la cozi, pentru că singurul control era al pașapoartelor sau al cărților de identitate”.
Acesta a precizat că „așteptăm ca industrie a transporturilor rutiere de 13 ani și 9 luni, am pierdut peste 22 de miliarde de euro în perioada asta”.
Cu toate acestea, deși pe hârtie avantajele aderării la Schengen arată bine, acestea nu se vor putea gestiona financiar imediat cu intrarea în noul an.
„Potențialul de care vorbesc toți politicienii astăzi, că vor crește investițiile străine directe, ne vor dezvolta economia, va fi extrem de limitat dacă autoritățile din România, în special cu cele din Bulgaria, nu se vor pune la treabă și nu vor muta aceste controale din frontiere. Dar noi, pentru a beneficia de acest potențial, avem nevoie de stabilitate, de o dezvoltare a infrastructurii și, într-adevăr, de a pune în practică mai multe măsuri care să determine o creștere a investițiilor străine directe în România. Este istorică decizia pentru industria transportului rutiere, este extrem de important și pentru economia României, pentru că trebuie știut că industria transportului rutier este primul contribuitor la exportul de servicii al României – 7,2 miliarde în anul 2023 –, în condițiile în care România este o țară care importă mai mult decât exportă în ultimii 35 de ani.
De asemenea, România este a douăsprezecea economie în Europa, avem a șasea piață de transport ca valoare, iar pe zona de cross-trade și cabotaj România e pe locul trei în Polonia și Lituania. Practic, avem premisele unei dezvoltări a industriei de transport în România, dacă autoritățile o să ne sprijine și în a duce șoferi din afara Uniunii Europene, pentru că noi suntem pe locul trei după Polonia, dar Polonia are 160.000 de șoferi din afara UE, Lituania are 107.000 de șoferi din afara UE, iar România are doar 548. Pentru a explora acest potențial la maxim, mai e nevoie de mai multe măsuri a fi aplicate de către autoritățile din România”, a declarat Radu Dinescu.
Dinescu a punctat faptul că există o cotă de migrație legală pe care România ar trebui să o crească și să aloce special pentru transporturi, de 100.000 de persoane pe an, „dar noi nu putem să ducem șoferi, pentru că există un nivel birocratic destul de ridicat și ne-am dorit ca instituțiile abilitate din România să co-lucreze pentru a facilita accesul acestor șoferi profesioniști care, vedeți, pot să contribuie la dezvoltarea unei ramuri economice care sprijină foarte puternic economia României”, a insistat Dinescu.
De asemenea, acesta a amintit că la granița cu Bulgaria avem niște probleme foarte serioase cu parcarea de la Ruse și cu operatorul cozii virtuale „care ar trebui să fie scoși din peisaj. Când camioanele vor continua să fie obligate să se înregistreze la acea coadă virtuală, beneficiile vor fi aproape inexistente între Bulgaria și România.”
Dinescu a mai adăugat că, în prezent, zilnic sunt cozi de 7 până la 18 km spre Ungaria. „În schimb, din România spre Bulgaria cozile sunt ocazionale, dar din Bulgaria spre România sunt extrem de frecvente și timpul de intrare din Bulgaria în România pentru camioane poate fi de 36 de ore. Oamenii ăștia care conduc camioanele se întreabă dacă ei sunt șoferi profesioniști sau sunt paznici ai acestor camioane.”
Acesta a atenționat că firmele românești pierd bani pentru că există o serie de costuri fixe care trebuie achitate chiar și atunci când camionul nu rulează. „Și în final e penalizată eficiența companiilor de transport din România și toate produsele și serviciile furnizate de antreprenori români către export. În final economia României este penalizată. Sunt niște lucruri concrete care trebuie realizate în cel mai scurt timp în perioada următoare.”
Mai în clar, competitivitatea României pe piața europeană are potențial de creștere, însă depinde foarte mult de măsurile concrete pe care le vor lua autoritățile pentru fluidizarea acestor fluxuri de marfă, practic pentru ca aceste camioane să poată să treacă frontierele rapid între România și Ungaria și între România și Bulgaria. Dinescu a precizat că există cadrul legal european în acest sens, însă totul se rezume la decizia politică din România.
„Din păcate, noi am explorat aceste condiții cu autoritățile României de mult timp, tocmai în ideea de a fi pregătiți pentru ziua aceasta istorică în care România aderă la Schengen. Dar până acum nu au fost întreprinse măsuri concrete în acest sens.”
Un exemplu dat de oficialul UNTRR constă în faptul că un camion, indiferent din ce zonă europeană vine, dacă se blochează trei zile la Giurgiu, costurile acestei întârzieri se pot ridica și la 500-600 de euro pe transport. „Este evident că niciun client nu-și dorește să aibă un cost suplimentar, iar companiile de transport nu pot să opereze un astfel de transport cu costuri suplimentare. Că nu poți să faci un număr de kilometri extrem de limitat într-o perioadă de timp, pentru că ești plătit până la urmă să livrezi marfa între anumite puncte.”
Cronologia evenimentelor care au precedat aderarea definitivă, pe 12 decembrie: Austria și Olanda au dat undă verde în sfârșit României și Bulgariei
Decizia de pe 12 decembrie a venit după ce, la final de noiembrie, miniștrii de interne din România, Bulgaria și Austria – țară care se opunea anterior aderării deplină a acestora la Schengen – au ajuns la un acord pe această temă, în cadrul unei întâlniri informale la Budapesta.
Cu două zile înainte, Austria anunțase că renunţă la opoziția față de aderarea completă a României şi Bulgariei la spaţiul Schengen. „Putem face următorul pas la Consiliul UE (Justiţie şi Afaceri Interne)”, a declarat săptămâna aceasta ministrul austriac de Interne, Gerhard Karner.
Totodată, și Parlamentul Olandei a votat favorabil, pe 11 decembrie, pentru aderarea deplină a celor două țări la Schengen, o altă țară care s-a opus inițial aderării României la Schengen, însă ulterior și-a schimbat poziția.
Menționăm aici că acele controale inopinate care vor mai avea loc timp de șase luni vin în contextul în care mai multe dintre țări, între care Germania, Franța, Italia, Suedia, au reintrodus controale la frontiere din cauza migrației ilegale, amenințărilor teroriste, crimelor organizate și războiului din Ucraina, potrivit Codului Frontierelor Schengen. În cazul unor evenimente previzibile, controalele pot fi reintroduse pe maximum șase luni, cu notificare prealabilă de cel puțin patru săptămâni. În situații urgente, statele pot institui controale pentru zece zile, fără notificare prealabilă, cu posibilitatea prelungirii până la maximum două luni.
Ca urmare a deciziei Consiliului UE din ianuarie 2024, de la 31 martie, România și Bulgaria au fost admise cu frontierele aeriene și maritime în Schengen.
