Până la alegerile prezidențiale din Republica Moldova și referendumul pro-european de schimbare a Constituției statului moldovean a mai rămas mai puțin de o săptămână. Dublul proces electoral va avea loc duminică, 20 octombrie, iar potrivit unui sondaj de opinie realizat de CBS Research la comanda Comunității WatchDog.MD, circa 66% dintre respondenții cercetării sociologice au declarat că intenționează să participe la ambele scrutine din 20 octombrie, atât alegerile prezidențiale, cât și referendumul constituțional.
În același timp, 17,5% spun că vor participa numai în scrutinul prezidențial, iar 9,7% încă nu au decis ce vor face!
Alte cercetări de opinie, mai puțin publice, afirmă că rata celor care vor boicota referendumul este mult mai mare. Aceste sondaje nu au fost făcute publice la ele se face trimitere pe surse.
Tot mai multe voci din afara Republicii Moldova își exprimă sprijinul pentru participarea cetățenilor moldoveni la referendum. Cu zece zile înaintea alegerilor, primarul municipiului Iași, Mihai Chirică, într-un interviu acordat jurnaliștilor moldoveni a declarat că moldovenii trebui să spună da la referendum căci în familia europeană securitatea este garantată iar Rusia nu a oferit niciodată sigurantă moldovenilor.
De departe, cea mai sonoră voce auzită în sprijinul puterii de la Chișinău a fost cea a președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care, aflată la Chișinău, a prezentat „Planul de creștere economică pentru Republica Moldova” prin care Uniunea Europeană vrea să ofere un împrumut de 1,8 miliarde de euro în următorii trei ani.
Oficialul european a făcut acest anunț în fața presei moldovene pe 10 octombrie, într-un briefing susținut alături de Maia Sandu, implicată în campania electorală pentru un nou mandat de președinte. Cele 1,8 miliarde de euro ar urma să fie investite în „domenii care vor genera creșteri economice și servicii publice”, precum repararea școlilor, construirea a două noi spitale la Bălți și Cahul, construirea drumurilor și podurilor care să interconecteze Moldova cu vecinii și dezvoltarea rețelei energetice.
Chiar dacă von der Leyen nu le-a spus moldovenilor cum să procedeze în cabina de vot, președinta Comisiei Europene a felicitat-o pe Maia Sandu „pentru angajarea ei în parcursul european al statului moldovean”.
Comentatorii politici aflați în siajul puterii, consideră vizita președintei Comisiei Europene la Chișinău, în toiul campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale, ca fiind firească, una care arată capitalul de încredere și de influență al șefei statului moldovean. „Vizita arată capitalul de încredere și autoritate fără precedent de care se bucură Maia Sandu în Europa. Ar fi greșit să dăm cu piciorul în acest capital de încredere”.
Pe de altă parte, din cealaltă parte, se afirmă că vizita Ursulei von der Leyen arată că oficialii europeni pot sfida principiile democrației și își permit să influențeze direct procesul electoral care are loc în Republica Moldova.
Constat că anunțatul pachet de sprijin financiar pentru Republica Moldova constă dintr-un împrumut de 1,4 miliarde de euro și un grant de 420 de milioane de euro. Nu știm încă care este dobânda acestui împrumut. Știm însă că accesul la aceste fonduri este unul condiționat de implementarea unor reforme printre care se numără și cele care țin de neutralitatea climatică a statului moldovean până în 2050, implementarea politicilor necesare pentru reducerea emisiilor de carbon și pregătirea pentru taxele pe carbon.
Aceste reforme, reunite în Planul de Creștere pentru Moldova, sunt structurate pe trei piloni principali care vizează consolidarea statului de drept, îmbunătățirea accesului la piața unică a UE și creșterea asistenței financiare, se arată în documentele oficiale.
Pilonul 1 ține de accelerarea reformelor socio-economice și fundamentale, Pilonul 2 se referă la îmbunătățirea accesului la piața unică a Uniunii Europene și vizează integrarea statului moldovean în piața unică a Uniunii Europene, inclusiv prin aderarea Zona Unică de Plăți în Euro, iar Pilonul 3 vorbește despre creșterea asistenței financiare condiționată de progresele realizate în reformele economice și sociale.
Mai observ și că asistență financiară a Uniunii Europene pentru Republica Moldova a avut loc într-o săptămână cu mai multe gesturi de solidaritate față de conducerea de la Chișinău.
Să fie acest semn care confirmă cercetările sociologice care vorbesc despre posibila invalidare a referendumului pro-european? Nu știu!
Știu însă că principalul actor al alegerilor prezidențiale a refuzat participarea la dezbaterile electorale alături de contracandidații domniei sale. Și mai știu că Maia Sandu are un comportament foarte asemănător cu cel al Kamalei Harris. Ambele candidate la funcția de președinte promit vor majora salariile, vor construi drumuri, vor aduce investiții, vor crea locuri de muncă, vor susține tinerii.
Doar că în ultimii patru ani, atât Kamala Harris, cât și Maia Sandu s-au aflat în vârful ierarhiei de putere din statele lor – cea din urmă în Republica Moldova, prima în Statele Unite ale Americii. La finele mandatului nu faci promisiuni, dai un raport de activitate.
de Victor Nichituș
Sursa: Canal33
