Autor: Constantin Boștină, președintele ASPES
O dronă ucraineană trece de limita apelor teritoriale românești din Marea Neagră, adică de frontiera de stat a României, plutește peste 22 kilometri în apele maritime românești, pătrunde într-un mod neexplicat nici după analiza făcută de președintele României, într-un stabiliment de importanță strategică națională, dar și europeană, respectiv portul Constanța.
Aici este blocată, nu de o acțiune a unui post de observație sau de supraveghere, ci de o baliză de ghidaj și nu mai poate înainta!! Este observată, în sfârșit, la început de unii lucrători din port și totodată vine și o informație de la proprietarul dronei, STATUL UCRAINEAN?!
Între timp, în absența intervenției instituțiilor abilitate ale statului român încă de la intrarea în apele teritoriale românești, sau măcar în raza portului Constanța, dar și în condițiile comunicării întârziate din partea autorităților ucrainene, DRONA EXPLODEAZĂ!!!
EXPLODEAZĂ, putem zice, înainte de a-și atinge probabil ținta, vasul încărcat cu țiței și depozitele de azotat de amoniu?
De aici se nasc unele întrebări firești:
1. Cum este posibil să treacă o asemenea navă maritimă, chiar și de mici dimensiuni, peste limita apelor teritoriale românești, să plutească circa 22 km în apele teritoriale românești, să intre în rada portului Constanța și să se îndrepte spre o zonă cu un puternic pericol de explozie fără ca nicio instituție a statului din paza de coastă sau din port să nu o observe?
2. De ce autoritățile ucrainene nu au informat autoritățile românești imediat cum drona, dar și celelalte trei drone au intrat în apele teritoriale românești? Iar despre drona blocată în portul Constanța au informat numai atunci când drona era blocată și nu mai putea înainta spre ținte cu un colosal potențial exploziv: țiței și azotat de amoniu!!!
Răspunsurile nu sunt greu de dat:
Instituțiile statului, deși există, nu funcționează, deci STATUL nu își îndeplinește una din atribuțiile lui esențiale: APĂRAREA TERITORIULUI ȚĂRII, militar, dar și economic și comercial: și cazul dronei de la Galați; și pătrunderea de droguri în România; și tranzitul de valute prin România; și valorificarea mai pe nimic a materiilor prime minerale, energetice și naturale în loc să fie prelucrate în țară; și intrarea de mărfuri alimentare din afara UE fără plată de taxe vamale etc.
Dar numai în aceste cazuri să constatăm o lipsă de autoritate a instituțiilor statului român?
Nu. Situația o regăsim la nivelul întregii societăți românești în ultimii 36 de ani.
Iată unele aprecieri date statului român chiar de către foști președinți ai României:
Ion Iliescu: „În România se construiește un «capitalism de cumetrie»”.
Emil Constantinescu: „Am fost învins de structurile statului”, deși Domnia Sa susține că nu ar fi zis, dar oricum nu a mai candidat pentru al doilea mandat.
Traian Băsescu: „România a devenit un stat mafiot”.
Klaus Iohannis: „Statul român a eșuat în misiunea sa fundamentală de a-și proteja cetățenii”.
Așa se explică cum a fost distrusă în ultimii 36 de ani baza industrială a economiei românești, astfel că azi în România peste 70% din capitalul productiv nu aparține statului sau capitaliștilor români, ci capitalului străin.
Tot așa se explică de ce a fost distrus capitalul financiar și bancar românesc, astfel că în prezent 62% este străin și numai 38% este românesc.
Circa 30% din suprafața agricolă a României aparține persoanelor fizice sau juridice străine.
Deci am putea spune fără a greși că ROMÂNIA este consfințită ca STAT în Constituție, dar prin nefuncționarea instituțiilor sale este un TERITORIU în care atât guvernanții, cât și mulți investitori români, dar mai ales investitorii străini fac ce vor ei, nu ce le permit Constituția și legile statului român.
Iată de ce acum, când lumea este în evidentă schimbare, devine tot mai justificată preocuparea ASPES de a declanșa o inițiativă civică: MIȘCAREA PENTRU RECONSTRUCȚIA ROMÂNIEI (MRR). Dar despre MRR vom mai discuta…
***
Dr. ec. Constantin Boștină este președintele Asociației pentru Studii și Prognoze Economico-Sociale (ASPES ), vicepreședinte al Asociației Generale a Economiștilor din România (AGER), membru expert în Consiliul Consultativ pentru Dezvoltarea Durabilă a României, de pe lângă Guvernul României, director general al revistei ECONOMISTUL.
